Decanul Facultăţii de Drept, urări de sănătate pentru Regele Mihai. Despre „tăria de caracter a regilor României”.

Decanul Facultăţii de Drept a Universităţii din Bucureşti, prof.univ.dr. Flavius Antoniu Baias, a participat marţi, 7 noiembrie, la evenimentul „Familia Regală a României în concertul dinastiilor europene”, organizat de Alianţa Naţională pentru Restaurarea Monarhiei şi de The European Law Student’s Association (ELSA) Bucharest. Evenimentul, desfăşurat în Aula Magna a Facultăţii de Drept a Universităţii din Bucureşti, este al treilea episod din seria „Monarhii Actuale Europene”.

În cuvântarea sa de deschidere, domnul decan a amintit de evenimentele precedente din seria „Monarhii Actuale Europene”, găzduite de Facultatea de Drept: Istoria Familiilor Regale Domnitoare din Europa (20 aprilie 2016) şi Prerogativele unui monarh: actualitate și viitor (9 decembrie 2016), al doilea eveniment prilejuind ceremonia de premiere pentru concursul de eseuri juridice pe tema prerogativelor monarhice, comisia de jurizare fiind prezidată de domnul prof.univ.dr. Flavius Baias, decanul Facultăţii de Drept.

Domnul decan Flavius Baias a afirmat susţinerea sa pentru continuarea acestei iniţiative: „Eu sper din toată inima ca aceste conferinţe organizate în Aula Facultăţii de Drept să continue. Sunt absolut convins că tot ce se întâmplă aici, cel puţin în seara aceasta, este un lucru foarte bun, care ne readuce în memorie istoria noastră, pe care, din păcate, din ce în ce mai puţini o cunoaştem. Ne aduce în memorie ce a însemnat Casa Regală de Hohenzollern şi apoi de România, pentru formarea României moderne.”

În cuvântarea sa, domnul decan s-a referit la aspecte care au demonstrat „tăria de caracter a regilor României”:

„Vreau să mă refer la deviza Regelui Carol I pe care el a pus-o în începutul testamentului său, semnat la 14/26 februarie 1899. Ca multe alte lucruri făcute de regii României, această deviză arată consistenţa principiilor care i-au guvernat pe regii României, care au acţionat de fiecare dată numai şi numai în interesul poporului român. În preambulul acestui testament, caracterizându-l, Regele Carol I a spus că lasă succesorului său, celui care mai târziu va deveni Regele Ferdinand, soarta scumpului său popor, convins fiind că îşi va însuşi şi deviza sa, care a fost «Tot pentru Ţară, Nimic pentru mine» [1].”

Vorbind despre învăţământul juridic românesc, domnul decan Flavius Baias a arătat că „această filosofie de viaţă şi acest set de principii care l-au caracterizat pe Carol I l-au făcut să spună o altă expresie memorabilă. Regele Carol I, adresându-se corpului didactic al Universităţii din Bucureşti la aniversarea a 40 de ani de la venirea în ţară, a spus  – „Domnilor profesori, formaţi caractere, pentru că ştim bine că acestea şi nu talentele duc înainte o naţie.” [2] Ilustrativ, încă o dată, pentru convingerea, concepţia de viaţă şi caracterul puternic care l-au caracterizat pe Regele Carol I!”

Domnul decan a continuat spunând: „Evident, Regele Carol I a fost doar primul dintre regii care au marcat istoria României între 1866 şi 1947. Îmi aduc aminte o scenă povestită de ambasadorul Franţei, Saint-Aulaire, cu ocazia intrării României în război. Această scenă – şi ce a spus Regele Ferdinand cu acea ocazie veţi auzi imediat – face parte din aceeaşi linie care a caracterizat evoluţia monarhiei româneşti. De data aceasta, Regelui Ferdinand, supranumit cel Leal, i s-a reproşat, după Consiliul de Coroană care s-a decis intrarea României în război, de către Petre Carp, spunându-i: „Majestate, aţi greşit, Hohenzollerni nu pot fi înfrânţi” – şi Ferdinand i-a răspuns lui Petre Carp: „Domnule Carp, vă înşelaţi, tocmai am învins unul dintre ei.” [3]

„Este ceea ce a caracterizat, din punctul meu de vedere, întreaga evoluţie a regilor României. În ciuda comparaţiei pe care şi noi, ca persoane, ca spectatori ai istoriei, şi istoricii, o putem face între cei patru regi – Carol I, Ferdinand cel Leal, Carol al II-lea şi Mihai – nu putem să nu constatăm caracteristica fundamentală a regilor României, această evoluţie, care a dovedit o tărie de caracter remarcabilă a regilor României din păcate s-a încheiat cu domnia Regelui Mihai. Indiferent ce s-ar spune, din punctul meu de vedere, gestul său de la 23 august 1944, şi istoricii ştiu asta, nu poate fi contestat în ceea ce priveşte valoarea sa pentru viitorul pe termen scurt al Europei învrăjbite.”

Amintind de Regele Mihai, domnul decan Flavius Baias a adăugat: „Îi urez cu acest prilej, public, Majestăţii Sale sănătate, faţă de ceea ce am auzit că se întâmplă în Elveţia. Sper, din tot sufletul, ca lucrurile să fie depăşite.”

În încheiere, domnul decan a afirmat: „Pentru aceasta, aşa cum arătam, avem datoria să învăţăm din acest trecut, care ne-a fost prea mult timp ascuns şi astăzi este din păcate prea ignorat. De aceea, închei mulţumind organizatorilor acestei activităţi şi felicitându-i pentru această iniţiativă, care sper să va dura cât mai mult. Vă mulţumesc!”

Introducerea domnului decan Flavius Baias a fost urmată de prelegerea lect.univ.dr. Sorin Cristescu, „Relațiile dinastiei române cu dinastiile germanice, rusă și britanică. Organizare și rezultate”.

______________

Note: [1] Citatul exact din testament, reprodus în Historia: „Succesorul meu la tron primeşte o moştenire de care va fi mândru şi pe care el o va cârmui, am toată speranţa, în spiritul meu, călăuzit fiind de deviza: «Tot pentru Ţară, Nimic pentru mine».”

[2] Citatul exact, folosit în preambulul cărţii sale, Puterea sufletească, de filosoful Constantin Rădulescu-Motru (1930): „Nu uitaţi că, mai mult decât talentele, caracterele hotărăsc soarta popoarelor şi că forţa morală numai le poate apăra de învingere şi nimicire.”

[3] Schimbul de replici: Când Carp găseşte de cuviinţă să-i spună:  “Sire, Hohenzollernii nu pot fi învinşi”, regele îi va da cu promtitudine replica, semnificativă şi profetică – “vă înşelaţi d-le Carp, am învins deja unul”; se referea la sine.