Arhivele lunare: Februarie 2015

Sus: Contraamiralul Ioan Georgescu prezintă M.S. Regelui Mihai l membrii Statului Major al Marinei Regale, rândul 1: c-am Georgescu Ion, M.S. Regele Mihai, gen. Șova Nicolae, cdr. Roman August, cor. Zlatian Paul, cdr. Bardescu Nicolae (Bombardescu), cdr. av. Georgescu C-tin (Şarpele), cdr. Macellariu Horia. Rândul 2: ofiţer infanterist?, ofiţer german de legătură?, cpt. Prejbeanu Iulian, lt. Străjescu Paul, asp. Reus Radu, ?. (Ca. 1942/43 – n.m.) Foto: colecția Cristian Crăciunoiu.

Regele Mihai - ca. 1942

Sursa foto/info: Vedetele Torpiloare din Marina Română – Cristian Crăciunoiu, Ed. Modelism, București 2003;

Vezi articol original

Anunțuri

People (36) – Cei zece ani lipsă din viaţa domnului Ottulescu şi alte întâmplări cu Regele Mihai

poet. poet publicat in volum

Astăzi, când Majestatea Sa Regele Mihai I al României împlineşte 91 de ani, „Adevărul” vă prezintă istoria lui Dan Ottulescu, un senior ajuns la 84 de ani care s-a sacrificat în numele acestor valori pe care le numeşte clar, în ciuda unei lumi a echivocului dezlănţuit: România şi Regele

Acest articol trebuia să se numească „Şi-a dat viaţa pentru Rege”, dar titlul nu a fost agreat. Titul era, însă, o metaforă necesară, fără să fie suficientă. Dan Ottulescu trăieşte. Şi nu-ţi vine să crezi cât e de viu! Zece ani s-a ascuns de comunişti, nu vrea să spună unde, nu e el omul care să îşi trădeze camarazii la gazetă, căci „Securitatea e încă activă”. Apoi, în ’58 l-au prins. A făcut şase ani de închisoare politică. I-au condamnat întreaga familie, inclusiv bunica, respectabilă septuagenară. E bine de înţeles că epopeea lui Dan Ottulescu are o dată de început: 8…

Vezi articol original 4.608 cuvinte mai mult

Cristian Delcea: Casa Regală în ultimii 25 de ani

Ianuarie 1990 – Regele Mihai îşi afirmă dorinţa de a reveni pe tronul României. Primii membri ai Familiei Regale care se întorc în România sunt principesele Margareta şi Sofia.
Aprilie 1990 – Regele Mihai înceară să vină în România, însă este oprit pe aeroportul din Zürich. Existau îngrijorări cu privire la instabilitatea pe care ar fi adus-o Regele înainte de primele alegeri de după Revoluţie. „Iliescu, care e o vulpe bătrână, îşi dădea seama că Regele este un adevărat pericol“, a declarat Neagu Djuvara într-un interviu pentru „Adevărul“.
Decembrie 1990 – Regele Mihai şi Regina Ana aterizează pe Aeroportul Otopeni, într-o vizită neanunţată. Cuplul regal este întors din drumul spre Curtea de Argeş sub motivaţia că intrase în ţară fără viză, cu paşapoarte daneze. Regele şi Regina sunt nevoiţi să se întoarcă imediat în Elveţia. Petre Roman a fost unul dintre cei mai vocali oponenţi ai Regelui Mihai, la acea dată. În prima parte a anului 1990, premierul României declarase într-un interviu acordat postului de televiziune francez „Antenne 2“ că Regele Mihai este „o relicvă a istoriei“. Azi, Petre Roman este mai temperat: „Înţelegerea era ca Regele să vină în 1991 de Paşte şi să fie primit de noi cu toate onorurile. Din păcate, nu a respectat acel acord şi a venit în mod intempestiv în decembrie 1990. Puteam să luăm ca atare acea venire, dar eram totuşi o putere legitimată prin vot, prin tot ce vrei. Cred că Regele trebuia să ţină cont de acest lucru şi să vină în baza unei înţelegeri. Episodul rămâne foarte neplăcut, deoarece s-a creat impresia că el a fost hăituit“. „Regele trebuia să facă o cerere, să scrie «vă rog»“ Adrian Năstase, ministru de Externe al României la acea dată, spune că problema paşaportului era una reală, iar că membrii familiei regale ar fi primit paşapoarte, dar au refuzat să le solicite. „Pentru a obţine paşaport românesc, Regele trebuia să facă o cerere, să scrie «vă rog». Ceea ce Regele nu a dorit să facă. A fost o chestiune de principiu: dacă tu, Rege, nu mă recunoşti, cum vrei să-ţi dau eu ţie paşaport, dacă tu nu mă recunoşti? Dacă eu nu exist pentru tine, cum să-ţi dau paşaport? Regele a spus că în 1947 i s-a retras cetăţenia şi că trebuia să i se redea automat. Era o discuţie de orgolii“, ne-a declarat Adrian Năstase.
25-27 aprilie 1992 –Regele Mihai se întoarce în România, de Paşte. Sute de mii de oameni vin să-i asculte discursul rostit din balconul Hotelului Continental.
Iunie 1992 – Regelui i se propune de către preşedintele PNL, Radu Câmpeanu, să fie candidatul liberalilor la alegerile din toamna acelui an. Regele refuză şi îşi afirme din nou hotărârea de a reveni în ţară ca Rege, nu ca politician.
7 octombrie 1994 – Regele ajunge din nou pe Aeroportul Otopeni, dar este întors de autorităţile din România, care nu-i acordă viză de intrare. După acest episod, se vehiculează declararea Regelui Mihai drept persona non-grata în România. 1996 – Pe parcursul campaniei electorale pentru Preşedinţie, Emil Constantinescu declară că, în cazul în care va fi ales şef de stat, se va implica în revenirea României la statutul de monarhie şi întoarcerea Regelui Mihai pe tron. După ce a câştigat scrutinul prezidenţial, Emil Constantinescu a abandonat tema monarhistă. „Dacă prin absurd ceream un referendum, eram cinic, pentru că după aceea puteam să spun: iată ce am vrut să fac, dar poporul a ales 5-7% pentru revenirea la monarhie“, ne-a declarat Emil Constantinescu. Februarie 1997 – Regele primeşte, în sfârşit, paşaportul românesc şi revine în România. Este învestit de preşedintele Constantinescu cu misiunea de a reprezenta interesele ţării noastre în efortul de aderare la NATO. După încheierea acestei misiuni fără izbândă (România nu a fost admisă în NATO la Summitul de la Madrid, 1997), Regele Mihai se întoarce în Elveţia, întrucât autorităţile române nu i-au restituit proprietăţie confiscate de comunişti.
regele mihai

1999 – Casa Regală solicită restituirea domeniului de la Săvârşin.
2001 – Regele Mihai acceptă reconcilierea cu Ion Iliescu, cel care îl ţinuse departe de ţară la începutul anilor ’90. Cea mai mare parte a simpatizanţilor Casei Regale se arată dezamăgiţi de această mutare. În presă se vorbeşte de o a doua abdicare.
2001 – Regele Mihai I primeşte Palatul Elisabeta ca reşedinţă, în virtutea Legii 406/2001, care le acordă drepturi celor care au îndeplinit funcţia de şef de stat. În vara aceluiaşi an, Casa Regală obţine restituirea domeniului de la Săvârşin. În anii următori avea să obţină toate proprietăţile revendicate, inclusiv Castelul Peleş din Sinaia.
Aprilie 2002 – La propunerea lui Ion Iliescu şi a lui Adrian Năstase, Regele Mihai începe un nou turneu în cadrul căruia întreprinde vizite în mai multe ţări europene pentru a susţine aderarea României la NATO.
2002 – Prinţul Radu Duda este numit în funcţia de reprezentant special al Guvernului pentru promovarea imaginii şi a intereselor României în lume. Parlamentarii Opoziţiei protestează, spunând că Duda nu face decât să se plimbe pe bani publici.
Decembrie 2003 – Regele Mihai îi înmânează personal lui Adrian Năstase premiul „Omul anului”, acordat de revista „VIP“. Presa critică dur apariţia Regelui alături de un personaj politic în cadrul unei gale mondene.
30 decembrie 2007 – Regele Mihai a promulgat noul statut al Casei Regale prin care a desemnat-o pe Principesa Margareta drept moştenitoare a tronului. Totodată, Prinţul Radu devenea Principele Radu al României, cu apelativul Alteţă Regală.
10 iunie 2008 – Regele Mihai şi Regina Ana îşi aniversează nunta de diamant. Preşedintele Traian Băsescu nu este invitat la eveniment, dar participă nume controversate precum Dan Voiculescu şi Dinu Patriciu. Presa scrie că Radu Duda s-a ocupat personal de listele cu invitaţi.
9 aprilie 2009 – Principele Radu anunţă că va candida la alegerile prezidenţiale din toamnă, cu binecuvântarea Regelui Mihai. Câteva luni mai târziu se retrage din cursă. O parte a monarhiştilor sunt, din nou, scandalizaţi de apropierea Casei Regale de zona politică.
Iunie 2011 – Traian Băsescu declară că „abdicarea Regelui a fost un act de trădare”. Relaţiile dintre Casa Regală şi Preşedinţie sunt mai încordate ca niciodată. Băsescu mai afirmă că „ex-regele Mihai a devenit un personaj într-un joc politic dirijat de Dan Voiculescu şi PSD”.
25 octombrie 2011 – După 60 de ani de la ultimul discurs ţinut la tribuna Legislativului, Regele se adresează Parlamentului într-un moment considerat istoric. Preşedintele şi premierul României de la acea dată lipsesc de la şedinţa solemnă.
Decembrie 2013 – Victor Ponta, prim-ministru şi lider PSD, se lăuda pe o reţea de socializare că a cinat cu Regele Mihai în a treia zi de Crăciun, postând şi o fotografie. A doua zi s-a aflat că Regele îşi petrecuse sărbătorile în Elveţia şi premierul a fost nevoit să admită că, de fapt, luase cina cu Principele Radu şi cu Principesa Margareta, iar fotografia cu Regele era una veche.

Mihai Gruia Sandu: „Republica nu este legitimă.”

” …. întreb: Când a devenit România republică? Cine a votat-o? România era o monarhie constituţională. Au apărut tancurile sovietice şi, brusc, s-a făcut republică. Schimbarea unei forme de guvernământ se face prin vot universal, după toate legile lumii. Când a votat poporul român să devină republică? Republica a fost instituită de o putere străină, sub ocupaţie, republica nu este legitimă! […] Gândim cu capetele noastre sau ne lăsăm manipulaţi?”

emisiune cu Radu Moraru, Naşul TV 11, noiembrie 2013 , minutul 6:10

gruia sandu

Dr. Marius N. Pop: „Toţi regii au iubit România şi poporul român.”

„[…] Nu trebuie să uitam niciodată ca modernizarea României s-a datorat în primul rând rigurozităţii impuse de familia regală şi monarhia constituţională, începând cu mijlocul secolului XIX.
De-a lungul timpului au avut loc nenumărate evenimente importante care au pus la încercare personalitatea tuturor monarhilor României. Au fost multe perioade bune, au fost şi unele situaţii controversate pe care poate nu le vom şti niciodată sau nu le vom putea înţelege în contextul actual. Mai presus de orice, toţi regii au iubit România ţi poporul român, pentru care au făcut sacrificii enorme. Carol I, ca şi Ferdinand au făcut Independenţa şi România Mare, au dat pământ pentru veteranii de război, iar prin deciziile regelui Mihai I s-a scurtat cu 6 luni cel de-al 2-lea război mondial şi prin aceasta s-au diminuat pierderile de vieţi umane în război).
Ce simplu ar fi fost în anul 1990, o dată cu răsturnarea regimului ceauşist să se revină la Constituţia din anul 1923, una dintre cele mai moderne şi mai corecte constituţii europene din acel moment. Se puteau face adaptări legate de contextul socio-politic al momentului din România şi aveam astăzi o Constituţie funcţională, modernă şi clară.
Forma de guvernământ – Monarhia Constituţională consfinţeşte o putere mai mult simbolică pentru monarh, acesta domneşte, nu guvernează. Monarhul îndeplineşte funcţii ceremoniale, figurative, funcţiile executive revenind Guvernului şi/sau Parlamentului. Prin aceste caracteristici tipice acestei forme de guvernământ se înlătură total un eventual derapaj de la democraţie şi un blocaj în sistemul legislativ şi decizional.
Un exemplu de personalitate puternică, implicată în viata României în momentele bune sau foarte grele este Majestatea Sa Regele Mihai I . Şi acum, la aproape 92 de ani , regele nostru încearcă, împreună cu Casa Regală, să ofere soluţii alternative prin care România să poată depăşi mai uşor obstacolele şi vicisitudinile acestei perioade grele de tranziţie. Pentru tot acest efort merita să ne gândim la necesitatea includerii formei de guvernământ – Monarhia Constituţională, la un viitor referendum pentru schimbarea Constituţiei.
Personal, urez Casei Regale şi Majestăţii Sale Regele Mihai I , viaţă lungă, sănătate şi putere de muncă în folosul României şi a neamului românesc. ,,Nihil Sine Deo”.”

Dr. Marius N. Pop.

marius pop

Varujan Vosganian: „Dacă am fi restaurat monarhia în 1990… am fi evitat conflicte sângeroase şi rătăciri istovitoare.”

Am avut marea sansa de a-l cunoaste pe Rege putin timp dupa decembrie 1989. L-am vizitat la Versoix in aprilie 1990, impreuna cu o echipa a Televiziunii Romane care i-a luat un interviu ce a fost transmis pe data de 10 mai a aceluiasi an. Am fost deosebit de impresionat de statura sa regala si de felul intelept in care mi-a vorbit.

Romanii nu sunt pregatiti sa accepte din nou monarhia, mi-a spus atunci, si Romania are acum alte prioritati. Ca romanii nu erau pregatiti, e adevarat, dar ca Romania avea alte prioritati, Majestatea Sa, cu toata consideratia, probabil ca nu avea dreptate. Daca am fi avut puterea ori inspiratia de a restaura monarhia in 1990, evolutia tarii noastre si prestigiul sau international ar fi fost cu totul altele, am fi evitat conflicte sangeroase si rataciri istovitoare.

http://vosganian.ro/?p=946

vosganian

Ion Mihalache: „Cea mai înaltă democraţie rurală încape în cadrele unei monarhii.”

Ion_MihalacheIn discursul rostit la 10 iulie 1920 in Camera Deputatilor, Ion Mihalache creiona cateva din trasaturile esentiale ale doctrinei taraniste;

„Ne asociem omagiului adus Regelui nostru, fiindca suntem un partid monarhic din convingere, incredintati fiind ca cea mai inalta democratie rurala incape in cadrele unui regim monarhic.

Ne inchinam regelui nostru, fiindca a fost un factor hotarator in darea celor doua mari reforme, a expropierii si a votului universal.

Fiindca avem convingerea ca El va inaugura o noua era, bazata pe alta deviza decat aceea care era alta data: Regele si dorobantul, sau Regele si jandarmul, deviza noua care de aici inainte va fi Regele si taranul”.

http://www.romanialibera.ro/aldine/history/ion-mihalache–detinutul-nr-51–de-la-stima-la-umilinta-105001

Ion Mihalache -detinutul nr.51, de la stima la umilinta

Vasile Alecsandri: :”Zece Mai ne-a fi de-a pururi sfântă zi, căci ea ne-a dat… libertate…”

vultur….Și-a venit vulturul iară
Și ne-a zis: -“Popor Român,
Ești viteaz, de ce mai suferi
Jugul unui neam păgân?
Fă-te liber, dezrobește-ți
Mândra țară ce o ai”.
Și noi liberi ne făcurăm
Într-o zi de 10 Mai….

***

Zece Mai ne-a fi de-a pururi
Sfântă zi, căci ea ne-a dat
Domn puternic tării noastre,
Libertate și Regat.
Ridicați cu toții glasul
De prin șesuri, de prin plai,
Să trăiască România
Ura! pentru 10 Mai.

(Vasile Alecsandri, 10 Mai)