Listă de bloggeri monarhişti

Adaugă: https://monarhiasalveazaromania.wordpress.com/adauga-blog-monarhist/ Citește în continuare Listă de bloggeri monarhişti

Anunțuri

Nicolae al României şi logodnica sa au vizitat Expoziţia de Trenuleţe de la Sinaia

„Azi [17 septembrie 2017] am cunoscut-o şi pe logodnica prinţului nostru, şi deja o iubesc foarte tare!”, scrie pe Facebook Liliana Savu, gazdă a Expoziţiei de Trenuleţe, găzduită în clădirea Gării Regale din Sinaia. Este prima apariţie publică în ţară a E.S. Dl. Nicholas de Roumanie Medforth-Mills alături de domnişoara Alina Binder, după anunţul logodnei din 21 august 2017.

Nicolae Alina Sinaia.jpg

Expoziţia de Trenuleţe din Gara Sinaia a fost deschisã în anul 2009 şi poate fi vizitatã zilnic de la ora 10:00 la 18:00. Intrarea în micul muzeu al trenurilor în miniaturã costã zece lei pentru adulţi şi şapte lei pentru copii.

Gabriela Duda, mama Principelui Radu, a fost condusă pe ultimul drum la Bârlad, în sărbătoarea Înălţării Sfintei Cruci

Joi, 14 septembrie 2017, a avut loc, în oraşul Bârlad, înmormântarea dr. Gabriela Duda, mama Principelui Radu şi a dr. Dan Duda. Au condus-o pe ultimul drum Alteţa Sa Regală Principesa Moştenitoare Margareta şi Principele Radu, dr. Dan Duda cu soţia şi copii lui, precum şi apropiaţi ai familiei. Slujba de înmormântare a avut loc la Biserica Sfântul Dumitru, fiind urmată de slujba de îngropare, la Cimitirul Eternitatea. Citește în continuare Gabriela Duda, mama Principelui Radu, a fost condusă pe ultimul drum la Bârlad, în sărbătoarea Înălţării Sfintei Cruci

Principesa Sofia: „A fi prinţesă înseamnă a avea un simţ al datoriei.” Când se va stabili în România.

În sala tronului
Principesa Sofia a României şi fiica sa, Elisabeta-Maria Biarneix, în Sala Tronului din Palatul Regal – august 2016.

Principesa Sofia, a 4-a fiică a Regelui Mihai I, va împlini 60 de ani la 29 octombrie 2017. Este pasionată de fotografie, trăieşte în Franţa şi are o fiică, Elisabeta-Maria Biarneix, care la 15 august 2017 a împlinit 18 ani.

În anul 2013, Principesa Sofia a României a acordat un interviu pentru Haute Bretagne Privilège.  Redăm câteva aspecte din traducerea doctorului Dan Ghenea.
Citește în continuare Principesa Sofia: „A fi prinţesă înseamnă a avea un simţ al datoriei.” Când se va stabili în România.

Principesa Margareta a României, portrete ale regalității europene: Principele Alexandru II și Principesa Ecaterina ai Serbiei.

Cu prilejul lansării Cărții regale de bucate (Curtea Veche Publishing, București, 2010), Principesa Margareta a României și-a împărtășit gânduri și amintiri despre cunoscuți din familiile regale europene. Aici le redăm pe cele despre Principele Alexandru II și Principesa Ecaterina ai Iugoslaviei și Serbiei.

[sublinierile aparțin redacției]

Principele Alexandru în sala de mese. © Royal Central
Principele Alexandru în sala de mese. © Royal Central. „Domeniul Regal din Belgrad cuprinde mai multe părți: Palatul Regal, Palatul Alb, diferite vile și un vast parc. (…) Povestea Domeniului Regal din Belgrad, așezat pe o colină, la marginea unui parc de dimensiuni impresionante, este una ieșită din comun. Palatul Regal și, mai apoi, Palatul Alb au fost construite în vremea Regelui Alexandru I și au adăpostit drama familiei regale în urma asasinării, la Marsilia, a Suveranului. Fiul lui, Regele Petru II, aproape că nu a locuit aici, fiind reprezentat de Regență, în anii dinaintea maturității. A urmat direct exilul, după război, iar fiul Regelui Petru, Alexandru, s-a născut în Anglia, la hotelul Claridge’s. (…) În perioada comunistă, Tito a locuit în Palatul Regal de la Belgrad, cea mai mare parte din interiorul lui fiind conservat.” Principele Alexandru și Principesa Ecaterina cunoșteau Palatul Regal doar din fotografii, mărturii, scrieri și amintiri ale familiei. „Au depus o muncă și un efort financiar uriașe pentru a aduce vastul edificiu în starea de funcționare de astăzi. Salonul de familie din Palatul Regal și sufrageria sunt atât de confortabile, de plăcute și plină de căldură, de parcă ar fi fost locuite mereu de Familia Regașă. Ne aducem aminte cu plăcere de zilele petrecute acolo, de micul-dejun, prânzul, cina, de momentele în care familia se reunea la masă”, declara Principesa Margareta.

„Alexandru este șeful Familiei Regale a Iugoslaviei și Serbiei. Suntem apropiați ca vârstă, iar punctele noastre comune nu se opresc aici. Avem o puternică legătură de familie, prin bunica sa, Regina Maria a iugoslavilor, care a fost Mignon, fiica Regelui Ferdinand și a Reginei Maria.

Alexandru și soția lui, Ecaterina (pe care o numim în familie Clairy), s-au întors, ca și noi, pentru a locui permanent în țara lor, în anul 2001. Noi am revenit la Palatul Elisabeta din București în luna mai, iar ei s-au mutat la Palatul Regal din Belgrad în iulie (…). De atunci, familiile noastre au parcurs drumuri diferite, dar care s-au intersectat în multe locuri.

Ne-am întâlnit în fiecare an. Ei au vizitat România de nu mai puțin de patru ori în ultimii cinci ani. Radu și cu mine am vizitat Serbia și am locuit la verii noștri, la Belgrad, în iunie 2007 și septembrie 2010, iar Regele și Regina în 2010. Ne întâlnim în Europa cu regularitate, la reuniunile regale sau cu alte ocazii. De multe ori, vizităm unii după ceilalți capitale ale lumii, reprezentând, în diferite feluri, țările noastre.

Palatul Regal și Palatul Alb de la Belgrad sunt edificii aparte, atât în arhitectura, cât și în istoria și cultura iugoslavilor și a sârbilor. Monarhia în țara lor a fost un inegalabil mijloc de a uni, de a pune împreună oameni, națiuni și popoare. Alexandru I și Maria (Principesa noastră Mărioara sau Mignon) au fost iubiți de iugoslavi. Amintiri frumoase despre ei au și croații, și sloveniim și sârbii. Alexandru de astăzi, Principele Moștenitor, și Clairy au reușit să aducă Palatul Regal la viața și atmosfera lui de altădată, lucru aproape miraculos în zilele noastre, într-o Serbie care a cunoscut recent una dintre cele mai dificile și nefericite epoci din istoria ei. Există însă multă speranță, atât pentru sârbi, pentru tineretul din țara lor, cât și pentru Familia Regală.

(…) fiul Regelui Petru, Alexandru, s-a născut în Anglia, la hotelul Claridge’s. Fiindcă legea iugoslavă din vremea regalității cerea ca moștenitorul Coroanei să se nască pe teritoriul iugoslav, prim-ministrul britanic Churchill a declarat camera de la hotelul Claridge’s teritoriu iugoslav, pentru 24 de ore. Alexandru a crescut și și-a întemeiat familia și profesia de om de finanțe în Marea Britanie. A urmat în Anglia, de asemenea, studii militare. (…) Venirea lui Alexandru și a lui Clairy, în anul 2001, la Belgrad a însemnat un adevărat început.”

(Principesa Margareta a României, Carte regală de bucate, pp. 108-109)

Principesa Margareta despre soacra sa, Dr. Gabriela Duda: „O persoană delicată, cu o distincție și o grație înnăscute.”

Radu si Margareta2

Principesa Margareta a României a creionat un portret al soacrei sale, Dr. Gabriela Duda, mama Principelui Radu, în anul 2010, cu prilejul aparației Cărții regale de bucate. Îl redăm aici: Citește în continuare Principesa Margareta despre soacra sa, Dr. Gabriela Duda: „O persoană delicată, cu o distincție și o grație înnăscute.”

Regele Mihai, condoleanţe ginerelui său: „Ştiu cât de dureroasă e pierderea mamei!”

rege emotionat

Altețele Lor Regale Principesa Moștenitoare Margareta, Custodele Coroanei române, și Principele Radu au anunţat trecerea la cele veșnice a dr. Gabriela Duda, mama Principelui Radu şi a doctorului Dan Duda. În aceeaşi zi a fost transmisă scrisoarea Majestății Sale Regelui, Aubonne, 11 septembrie 2017: Citește în continuare Regele Mihai, condoleanţe ginerelui său: „Ştiu cât de dureroasă e pierderea mamei!”

Apelul Regelui Mihai I împotriva distrugerii bisericilor şi satelor din România, 1988: „Ajutor! Nu lăsaţi să moară un popor nevinovat.”

rege salut5

Opération Villages Roumains (OVR) s-a născut, după difuzarea filmului-repotaj al lui Josy Dubié, Roumanie: Le désastre rouge”, în care figura centrală era Doina Cornea (care denunţa „sistematizarea” şi politica dictatorului Ceauşescu), câţiva tineri belgieni au hotărât că trebuie să facă ceva. Ideea de bază era adoptarea satelor româneşti de către comune occidentale pentru a asigura protecţia lor, conturată în timpul unei întâlniri din 22 decembrie 1988. Prima conferinţă de presă a avut loc la 3 februarie 1989 [Mihnea Berindei, Opération Villages Roumains  1989-2005, în 22, 28 iunie 2005]

Acestui efort i s-a alăturat şi Regele Mihai care a lansat un apel transmis şi la Radio „Europa Liberă”:

„Ţin să mulţumesc celor care, în lumea liberă şi chiar şi în Ungaria au denunţat şi denunţă cele ce se petrec la noi în ţară, după cum ţin să mulţumesc autorităţilor religioase şi celor civile, guverne şi parlamentare, care au condamnat şi condamnă dictatorul român şi dictatele sale. Iau cuvântul fiindcă dărâmarea lăcaşelor sfinte şi a altor monumente, mărturii ale trecutului, apoi, acum, distrugerea satelor noastre ancestrale, cu biserici şi cimitire cu tot, ne răscolesc sufletele într-atât, încât indignarea devine revoltă. Dictatorul din România, asemenea dictatorului Pol Pot din Cambodgia, distruge un popor întreg, distrugându-i viaţa spirituală, morală şi fizică, deposedându-l de mediul său înconjurător, după ce l-a deposedat de nouă sate: la noi, sătenii sunt încartiruiţi, aici şi acolo s-a urmărit transformarea oamenilor în unelte de producţie. S-a început printr-un total dispreţ pentru om şi demnitatea sa. S-a ajuns la distrugerea mediului său şi se merge către distrugerea întregului popor. În acest holocaust de tip nou cad victime toţi locuitorii ţării, deci şi minorităţile. Rog ungurii, saşii, şvabii şi evreii din România să nu uite, în suferinţele pe care le îndură, că şi ceilalţi români împart aceeaşi soartă şi că, asemenea lor, îndură fiindcă nu mai sunt stăpâni la ei acasă. Cetăţeni ai României, vă rog să fiţi uniţi, om pe om săse ajute, pentru ca faimoasa noastră virtute a omeniei să renască; numai atunci nu se vor mai găsi nici călăi şi nici denunţători, oameni care, după ce v-au îngenunchiat, vă înfometează şi vă deznaţionalizează. Numai atunci ei se vor afla izolaţi şi deci neputincioşi. Uniţi veţi răspunde în cor «Asta nu se poate!» hotărârilor nechibzuite şi distrugătoare. Iar cel din afara României, devenită lagăr de concentrare, prietenilor străini şi românilor din diasporă vă strig: «Ajutor! Nu lăsaţi să moară un popor nevinovat».”

(Înregistrare audio din arhiva personală Mircea Carp, pp. 336-337)

Concertul lui Enescu care a început în republică şi s-a încheiat în Regat: martie 1918, Chişinău

 

georgeenescu2

În martie 1918, Filarmonica (Orchestra simfonică română) a concertat în Casa Eparhială din Chişinău. Concertul a început în 24 martie în Republica Democratică Moldovenească, sub bagheta lui George Enescu (1881-1955), şi s-a încheiat în 28 martie, în Basarabia unită cu Regatul. În 27-28 martie, maestrul George Enescu a evoluat în calitate de violonist, la pupitru fiind dirijorul ieşean Jean Bobescu (1890-1981). La concert a participat şi prim-ministrul român Alexandru Marghiloman, venit pentru a recunoaşte actul din 27 martie 1918, când Sfatul Ţării a votat unirea Republicii Democratice Moldoveneşti (Basarabia) cu Regatul României.

 

Citește în continuare Concertul lui Enescu care a început în republică şi s-a încheiat în Regat: martie 1918, Chişinău

Al doilea colocviu despre 23 august la Conacul Petrescu din Dobriţa, locul unde s-a adăpostit Regele Mihai

conac dobrita.jpeg

Sâmbătă, 2 septembrie 2017, conacul Colonelului Petre Petrescu din satul Dobrița, comuna Runcu, judeţul Gorj a găzduit colocviul „Neagu Djuvara” intitulat Actul istoric al Majestăţii Sale Regele Mihai I al României, de la 23 august 1944, şi adăpostirea acestuia în conacul Col. Petre Petrescu, de la Dobriţa, jud. Gorj. Citește în continuare Al doilea colocviu despre 23 august la Conacul Petrescu din Dobriţa, locul unde s-a adăpostit Regele Mihai