Arhivele lunare: Septembrie 2015

Cele mai recente fotografii cu M.S. Regele Mihai I din Elveţia (29 septembrie 2015)

„Majestățile Lor Regele Mihai și Regina Ana se află, în aceste zile, alături de Altețele Lor Regale Principesa Moștenitoare și Principesa Maria.

În vizită în Elveția, Principesa Moștenitoare Margareta, însoțită de sora sa, Principesa Maria, petrece câteva momente private, în liniștea căminului, cu părinții săi.

Acestea sunt cele mai recente imagini cu Regele nostru, realizate astăzi, la doar câteva săptămâni înainte ca Majestatea Sa să împlinească frumoasa vârstă de 94 de ani.”

Restul fotografiilor se găsesc pe site-ul Familiei Regale.

IMG_5760

Anunțuri

Regina Maria: „Noi, monarhii, ne considerăm căpitanii unor mari vapoare.”

„Odată, un american m-a întrebat dacă intenţionez să fiu regină toată viaţa. N-ar fi un gest admirabil să-mi dau jos coroana şi să devin o persoană privată? I-am răspuns cu următoarea întrebare:

„Socotiţi că e un gest admirabil ca un căpitan de vapor să-şi părăsească nava în mijlocul oceanului, când este furtună? Noi ne considerăm căpitanii unor mari vapoare. În ziua în care vapoarele şi ţările vor putea fi conduse automat şi mâna omului nu va mai fi necesară, regii se vor retrage şi probabil că vor avea mai mult timp decât au acum“.

Regina Maria a României, Însemnări zilnice, 13 ianuarie 1925

regina maria2

Mircea Miron: „Monarhul, faţă de un preşedinte oricare, poate să unească un popor.”

ANRM

Din seria „Alianţa Naţională pentru Restaurarea Monarhiei”

Vrem să cerem Parlamentului ca în adunare constituantă să voteze un proiect de Constituţie monarhică.

Istoria ne-a arătat că cea mai bună perioadă a ţării noastre a fost în perioda de monarhie constituţională.

Monarhul, faţă de un preşedinte oricare, poate să unească un popor”, a precizat Mircea Miron, reprezentant al ANRM Cluj.

miron

Testamentul Reginei Maria. „Te binecuvântez, iubită Românie, ţara bucuriilor şi durerilor mele.”

„Ţării mele şi Poporului meu,

Când veţi ceti aceste slove, Poporul meu, eu voi fi trecut pragul Tăcerii veşnice, care rămâne pentru noi o mare taină. Şi totuşi, din marea dragoste ce ţi-am purtat-o, aş dori ca vocea mea să te mai ajungă încă odată, chiar de dincolo de liniştea mormântului. Citește în continuare Testamentul Reginei Maria. „Te binecuvântez, iubită Românie, ţara bucuriilor şi durerilor mele.”

Valentin Lungu: „Monarhia pentru România este un ţel pentru care merită să lupţi.”

ANRM

Din seria „Alianţa Naţională pentru Restaurarea Monarhiei”

lungu

Discurs Valentin Lungu la Dezbaterea: Monarhia soluția pentru Romania! by Alianta Națională pentru Restaurarea Monarhiei Cluj ( ANRM Cluj )

„Asemeni lui MARTIN LUTHER KING [ (JR.) (1929-1968) ] :

Am avut un vis.

Am avut un vis în care toți cei prezenți au plecat spre casele lor convinși ca monarhia este Soluția pentru binele acestei tari. Citește în continuare Valentin Lungu: „Monarhia pentru România este un ţel pentru care merită să lupţi.”

Christian Musceleanu, profesor de fizică al Regelui Mihai, şi Liceul „Ion Creangă”

Christian Musceleanu era profesor la Facultatea de Ştiinţe a Universităţii din Bucureşti. A predat fizico-chimice în clasele I-VI (1932-1938).

A urmat Facultatea de Ştiinţe la Bucureşti. Şi-a susţinut doctoratul la Berlin, unde l-a întâlnit pe fizicianul german Max Planck (1858-1947).

În 1926, Christian Musceleanu, atunci conferenţiar al Facultăţii, a prezidat comitetul şcolar care a susţinut înfiinţarea Liceului de fete “Domniţa Ileana” din Bucureşti (astăzi “Ion Creangă”).

Liceul şi-a deschis porţile la 1 septembrie 1926, prin decizia emisă la 25 august 1926, dată de către Ministerul Instrucțiunii Publice. Prof. Musceleanu a condus comitetul şcolar al liceului timp de 14 ani, până în 1940.

creanga

Într-un interviu, directoarea Liceului Teoretic „Ion Creangă”, dr. Florica Alexandrescu, a afirmat:

„Conform documentelor vremii, inițiativa înființării liceului nostru aparține cetățenilor din acest sector, care au constituit un comitet care-l avea ca președinte pe prof. dr. Christian Musceleanu, conferențiar la Universitatea din București, care a întreprins o serie de măsuri pentru înființarea acestei școli; în decizia emisă la 25 august 1926 de către Ministerul Instrucțiunii Publice, s-a hotărât înfiin­țarea liceului nostru începând cu data de 1 septem­brie a aceluiași an.

Școala va funcționa, până la construirea unui local propriu pe terenul oferit de primărie, în localul Ministe­rului, din Calea Rahovei nr. 30.

Din lipsa unui local propriu, școala și-a deschis cursurile într-o fostă casă boierească, clădită în 1850, așezată lângă clădirea fostei Școli Normale Superioare – condusă la sfârșitul secolului trecut de scriitorul Alexandru Odobescu și devenită ulterior Liceul Mihai Eminescu.

Având în vedere faptul că localul era impropriu pentru studiu, a fost nevoie de contribuția primei directoare a acestei școli – profesoara Elena Nuțu-Oteteleșeanu, și de cea a președintelui comitetului școlar – prof. dr. Christian Musceleanu. Sumele de 400 mii lei acordați de Ministerul Instrucțiunii Publice, 300 mii lei din partea Primăriei Sectorului III, cât și cele câteva zeci de mii provenite dintr-o serbare susținută în Parcul Carol au dat posibilitatea amenajării clădirii vechi. În documentele vremii se găsește și prima denumire a liceului – „Domnita Ileana”. În primii doi ani, 1926-1928, liceul a avut denumirea de Școala Secundară Gradul II Domnița Ileana. Între anii 1928-1948 a purtat numele de Liceul de fete Domnița Ileana.”

Iradeaua Sultanului din 10 mai 1905 – prilejul sărbătorii aromânilor

Iradeaua Sultanului publicată în 10 mai 1905, prin care aromânii din Imperiul Otoman au primit drepturi egale cu acelea ale celorlalte naționalități. Irdeaua a fost un omagiu adus de administrația otomană regelui Carol I, la împlinirea a 39 de ani de domnie, și României, cu ocazia zilei ei naționale. Citește în continuare Iradeaua Sultanului din 10 mai 1905 – prilejul sărbătorii aromânilor

Publicaţia aromânilor din Imperiul Otoman în 1905: 10 mai, „o zi scumpă şi măreaţă”

3.10.2015 - 1«Lumina. Revistă Populară a Românilor din Imperiul Otoman», 3, nr. 11, decembrie 1905:

Mulţi ani să trăiască

„Când s’a vestit că Majestatea Sa Sultanul a dat o Iradea de recunoaştere a naţionalităţei române, din piepturile tuturor Aromânilor a ieşit un strigăt puternic: Mulţi ani trăească, Sultanul nostru! Padişahàmâz cioc iaşa!

Astfel, ziua de 10 Maiu, în care s’a publicat Iradeaua imperială, va rămâne o zi scumpă şi măreaţă, o zi de bucurie şi de sărbătoare pentru întreaga suflare românească din imperiul otoman.

Dorinţa noastră, a tutulor, ca naţiunea română să capete drepturi egale, în faţa legilor imperiale, ca şi Grecii şi Bulgarii, a fost până eri un vis, iar astăzi o realitate.

Prin multe şi grele încercări, prin lungi şi dureroase suferinţi a trecut neamul românesc dn dreapta Dunărei, dar mâna providenţială ne-a scăpat de toate. Citește în continuare Publicaţia aromânilor din Imperiul Otoman în 1905: 10 mai, „o zi scumpă şi măreaţă”

Din 10 mai 1906, aromânii au sărbătorit 10 mai, ziua iradelei din 1905

Page31 (2)«Lumina. Revistă Populară a Românilor din Imperiul Otoman», 4, nr. 06, iunie 1906:

O zi de sărbătoare naţională

„La zece Maiu trecut împlinindu-se un an de la data iradelei prin care Majestatea Sa Sultanul, mărinimosul nostru suveran ne acordă şi nouă Aromânilor drepturi civile egale cu ale celorlalte naţionalitaţi conlocuitoare cu noi, în multe părţi aceastăzi s’a declarat de sărbătoare naţională şi s’a serbat în mod deosebit.

Citește în continuare Din 10 mai 1906, aromânii au sărbătorit 10 mai, ziua iradelei din 1905

Despre oportunitatea primei vizite regale în Regiunea Autonomă Găgăuzia

O săptămână după încoronarea sa (19 iunie 2014), la 27 iunie 2014, Regele Filip al VI-lea al Spaniei a realizat o vizită în Catalonia, regiune din Spania unde există o puternică mişcare separatistă. Majestatea Sa a explicat, atunci, că „trebuie să facem cât mai vizibilă Coroana în această regiune, ca să transmitem mesaje de respect, înțelegere și conviețuire, care sunt compatibile cu monarhia noastră parlamentară”. Referendumul pentru pronunţarea faţă de independenţa regiunii, inevitabil, are loc astăzi, odată cu alegerile parlamentare.

În aceeaşi zi, Familia Regală a României anunţă o vizită bine cumpănită în Regiunea Autonomă Găgăuzia din cadrul statului „Republica Moldova” (Basarabia Românească), unde există un semnificativ curent separatist. Aflat în această vizită, ASR Principele Radu va afirma, cu siguranţă, un mesaj asemănător cu cel al Regelui Filip al VI-lea al Spaniei în Catalonia: „trebuie să facem cât mai vizibilă Coroana în această regiune, ca să transmitem mesaje de respect, înțelegere și conviețuire”. Citește în continuare Despre oportunitatea primei vizite regale în Regiunea Autonomă Găgăuzia