Despre oportunitatea primei vizite regale în Regiunea Autonomă Găgăuzia

O săptămână după încoronarea sa (19 iunie 2014), la 27 iunie 2014, Regele Filip al VI-lea al Spaniei a realizat o vizită în Catalonia, regiune din Spania unde există o puternică mişcare separatistă. Majestatea Sa a explicat, atunci, că „trebuie să facem cât mai vizibilă Coroana în această regiune, ca să transmitem mesaje de respect, înțelegere și conviețuire, care sunt compatibile cu monarhia noastră parlamentară”. Referendumul pentru pronunţarea faţă de independenţa regiunii, inevitabil, are loc astăzi, odată cu alegerile parlamentare.

În aceeaşi zi, Familia Regală a României anunţă o vizită bine cumpănită în Regiunea Autonomă Găgăuzia din cadrul statului „Republica Moldova” (Basarabia Românească), unde există un semnificativ curent separatist. Aflat în această vizită, ASR Principele Radu va afirma, cu siguranţă, un mesaj asemănător cu cel al Regelui Filip al VI-lea al Spaniei în Catalonia: „trebuie să facem cât mai vizibilă Coroana în această regiune, ca să transmitem mesaje de respect, înțelegere și conviețuire”.

Din mesaj va lipsi însă partea cu „care sunt compatibile cu monarhia noastră parlamentară”. Asta pentru că Uniunea Sovietică a „scuipat” o formă de pseudo-republică în tot estul Europei, după al doilea război mondial…

Vizita în Regiunea Autonomă Găgăuzia a fost bine pregătită. Odată cu anunţul vizitei a apărut, pe site-ul Familiei Regale, un excelent breviar informativ despre această regiune, semnat de Ioan-Luca Vlad, consilier al Familiei Regale a României.

ASR Principele Radu va vizita atât Chişinău, a treia oară în acest an, după vizita din februarie și aprilie 2015 (alături de – pe atunci – ASR Principele Nicolae al României) şi Noaptea Învierii la Chișinău, la Catedrala Mare a orașului (alături de ASR Principesa Moştenitoare Margareta a României).

Programul la Chişinău

„Principele Radu se va întâlni cu Președintele Parlamentului Republicii Moldova, domnul Andrian Candu. De asemenea, Alteța Sa Regală va avea o întâlnire cu primarul municipiului Chișinău, domnul Dorin Chirtoacă.

Principele Radu va primi titlul de Doctor Honoris Causa al Universității Academiei de Științe a Moldovei.

Alteța Sa Regală va face o donație de carte Universității.Alteța Sa Regală va mai vizita Universitatea Agrară de Stat a Moldovei și Liceul Academic de Arte Plastice „Igor Vieru” din Chișinău.”

Programul la Comrat

„La Comrat, Principele Radu se va întâlni cu doamna Irina Vlah, bașcanul (guvernatorul) Găgăuziei, precum și cu reprezentanți ai Comitetului executiv al Regiunii autonome.

Principele Radu va vizita Universitatea de Stat din Comrat, Centrul de informare al României, Muzeul Istoric Regional al Găgăuziei, precum si Biblioteca Turcească „Mustafa Kemal Atatürk”.”

***

Jurnalistul Radu Tudor s-a grăbit să eticheteze vizita regală din Comrat drept „o gafă de proporţii”, criticând întâlnirea cu bașcanul Irina Vlah, pe care o cataloghează drept o „paraşută KGB infiltrată în Basarabia”, care, alături de Nina Ştanski, este una din cele „două şefe de promoţie ale Moscovei introduse în viaţă civilă din Găgăuzia şi Transnistria pentru a păstra influenţă Moscovei asupra basarabenilor care vor civilizaţie, libertate, democraţie şi un drum european”.

Găgăuzii sunt parte a populaţiei teritoriului basarabean şi au drept de vot, ca cetăţeni ai acestui stat. Într-un eventual referendum pentru unirea Basarabiei cu România, găgăuzii vor trebui aduşi de partea cauzei unioniste româneşti. Asta încearcă de fapt Principele Radu să facă, prin această vizită.

În pofida infiltrării Rusiei în politicienii de peste Prut au făcut, totuşi, o mişcare inteligentă faţă de Rusia privind autonomia găgăuizilor, considerându-i minoritate turcească (deci în grija Turciei, nu a Rusiei). Or, Turcia, prin vocea Preşedintelui Marii Adunări Nationale a Republicii Turcia, Cemil Çiçek, le-a transmis un mesaj clar găgăuzilor: „Nu vă separaţi, rămâneţi parte a Republicii Moldova.”

Aşa cum am văzut şi în 2013 în Basarabia, Familiei Regale nu îi este frică de agenţii Moscovei.

Familia Regală şi-a asumat o agendă unionistă clară:

M.S. Regele Mihai (1990): „Basarabia nu poate și nici nu trebuie să fie independentă față de România, ca de altminteri nici un alt pământromânesc.”

ASR Principesa Moştenitoare Margareta, la sosirea în Basarabia (7 octombrie 2013): „Mă simt atât de mult acasă.”

ASR Principele Radu (30 noiembrie 2011): „Basarabia nu e niciodată pierdută.” // (8 octombrie 2013): „Vreau să vă propun două modalități de unire imediată — una ar fi să facem repede o autostradă de la București la Chișinău și a doua este să facem ca șinele de cale ferată să aibă aceeași distanță între ele.”

ASR Principele Nicolae al României – din 1 august a.c. E.S. Domnul Nicolae al României (24 februarie 2015): „Basarabia este acasă pentru mine.”

La bustul lui Grigore Vieru în iarna anului 2015.

Despre găgăuzi:

„Cronologic vorbind, găgăuzii din arealul dintre Prut și Nistru și-au dobândit independența totală doar pentru o perioadă de cinci zile, cândva în iarna anului 1906. În rest, au aparținut de Rusia Țaristă, între anii 1812-1917, de Regatul României 1918-1940 și 1941-1944, de Uniunea Sovietică între 1940-1941 și 1941-1991 și, mai apoi, de Republica Moldova, din anul 1991 până în prezent.

În momentul Marii Uniri din anul 1918, deputații găgăuzi din sfatul țării se abțin de la votarea deciziei de a se reuni cu patria-mamă, mai mult de teama unor represalii din partea sovieticilor, în condițiile în care bolșevicii nu renunțaseră la ideea recuperării în forță a Basarabiei. […] În perioada interbelică a României Mari (1920-1940), după spusele bașkanului (2014), găgăuzii devin însă una dintre cele mai bine integrate comunități etnice din Basarabia.”