Arhive zilnice: septembrie 23, 2015

M.S. Regele Mihai a cerut, în 2005, condamnarea oficială a Pactului Ribbentrop-Molotov

Interviu acordat de M.S. Regele Mihai I al Roâniei corespondentului Veaceslav Samoşkin al publicaţiei Moskovskie Novosti, publicat în nr. din 3 mai 2005 [*]

„Nu am nici un fel de resentimente faţă de Rusia de astăzi. Dar aş fi vrut ca ea să recunoască faptul că unele dintre acţiunile Uniunii Sovietice au fost deosebit de îngrozitoare pentru români şi, fireşte, aş dori condamnarea oficială a Pactului Ribbentrop-Molotov.”

regele mihai

Citește în continuare M.S. Regele Mihai a cerut, în 2005, condamnarea oficială a Pactului Ribbentrop-Molotov

Dimitrie Gusti: „Cel dintâi factor de propăşire naţională, la noi, a fost, este şi rămîne Dinastia“

„Apostolatul Regelui Carol a creat tradiţie.

Să mulţumim destinului că cel dintîi factor de întărire şi propăşire naţională, la noi, a fost, este şi rămîne Dinastia“.

Gusti, Dimitrie (1924), Andrei Bârseanu şi naţionalismul, Discurs rostit în şedinţa solemnă la 9 iunie 1924 sub preşedinţia de onoare a M.S. Regelui de C. Rădulescu-Motru, cu răspuns de Dimitrie Gusti, Editura Cultura naţională, Bucureşti (1924), op. cit., p. 25. Citește în continuare Dimitrie Gusti: „Cel dintâi factor de propăşire naţională, la noi, a fost, este şi rămîne Dinastia“

Învăţământul românesc in perioada interbelică, după Marea Unire si datele statistice ale recensământului din 1930. Harta numarului neştiutorilor de carte din România pe plaşi

CER SI PAMANT ROMANESC

 Învăţământul românesc din perioada interbelică, dupa Marea Unire, a întâmpinat mai multe dificultăți.

În primul rând, acesta s-a lovit de sistemele diferite de învăţământ din Bucovina, Transilvania şi Basarabia, unde influenţa austriacă, ungară şi rusească şi-au imprimat valorile şi culturile specifice.

Istoricii s-au împărţit în două tabere; unii numeau procesul urmat de învăţământ ca fiind unul de naţionalizare, alţii de românizare.

Se poate vorbi de un proces de naţionalizare într-o primă fază, ce s-a încheiat cu trecerea instituţiilor (care s-au aflat sub autoritate străină) sub autoritatea centrală, iar mai apoi de un proces de românizare, prin popularea şcolilor cândva maghiare cu români.

Vezi articolul original 1.735 de cuvinte mai mult