Din 10 mai 1906, aromânii au sărbătorit 10 mai, ziua iradelei din 1905

Page31 (2)«Lumina. Revistă Populară a Românilor din Imperiul Otoman», 4, nr. 06, iunie 1906:

O zi de sărbătoare naţională

„La zece Maiu trecut împlinindu-se un an de la data iradelei prin care Majestatea Sa Sultanul, mărinimosul nostru suveran ne acordă şi nouă Aromânilor drepturi civile egale cu ale celorlalte naţionalitaţi conlocuitoare cu noi, în multe părţi aceastăzi s’a declarat de sărbătoare naţională şi s’a serbat în mod deosebit.

La Bitolia. Dimineaţa s’a oficiat serviciul divin la biserica noastră, unde au asistat toţi românii din Bitolia îmbrăcaţi în haine de sărbătoare. Ziua întreagă, prăvăliile românilor au stat închise, iar timpul s’a petrecut mai mult în vizite.

Românii din Ţara Românească sărbătorind în această zi patru-zeci de ani de domnie a înţeleptului lor Rege Carol I, din iniţiativa consulatului românesc din Bitolia s’a oficiat în biserca noastră după liturgie un Te Deum pentru sănătatea Majestăţii Sale Regelui Carol I şi a familiei sale. La Te-Deum au asistat doi reprezentanţi ai Excelenţei Sale valiului, toţi consulii afară de cel grec şi ofiţerii italieni. Ca prinos de recunoştinţă pentru părintescul interes ce Majestatea Carol I, Regele României, îl poartă pentru toţi omânii ori unde ar fi ei, Aromânii din Bitolia au asistat la Te-Deum în aşa mare număr în cât biserica a devenit neîncăpătoare şi mulţi au fost nevoiţi să stea în curtea bisericei. Din inimile tuturor s’au înălţat rugi fierbinţi către Înaltul creator, ca să acorde viaţă lungă şi fericită. Aceluia care timp de patruzeci de ani a lucrat fără preget la dezvoltarea în toate direcţiunile a fraţilor noştri din România.

La Salonic. S’a oficiat şi aci serviciul divin ca în zile de sărbătoare, apoi după liturgie un Te-Deum pentru sănătatea Majestăţii Sale Regelui Carol, iar după prânz s’au ţinut de către domnii profesori conferinţe în cai se accentua importanţa acestei zile atât pentru Românii din România cât şi pentru noi din Turcia.

Page32 (2)La Cruşova. În ajunul lui 10 Maiu s’au făcut din partea comunităţii româneşti invitări oficiale pe la autorităţile turceşti, că a doua zi se va oficia un Te-Deum pentru sănătatea Majestăţii Sale Sultanul, care a binevoit a ne acorda drepturi egale cu celelalte neamuri. De dimineaţa zilei de 10 Maiu, şcoala unde se decisese a se ţine o serbare şcolară a apărut, ca prin minune, împodobită cu un aspect sărbătoresc. Steaguri cu semiluna fâlfâiau la toate ferestrele, pe grilajul balconului, pe o până roşie se citea cu litere turceşti mari de tot Padişahàmâz ciok iaşa (trăiască la mulţi ani padişahul), iar în sala şcoalei, în locul de onoare în mijlocul unor coroane de flori naturale, era atârnat portretul Majestăţii Sale Marelui Nostru Sultan.

După biserica unde a fost un public cum rar se vede pe la biserica noastră, toată lumea s’a îndreptat spre şcoală. Pe la orele două a la turcs au sosit şi reprezentanţii autorităţii în persoană: Mudirului Abedin Bey, Mamut Bey, căpitanul batalionului din armată, Hraim Efendi, comisarul de poliţie, Gani Efendi, locotenentul jandarmeriei şi directorul poştei şi telegrafului, îmbrăcaţi cu toţii în haine de paradă şi cu decoraţii.

S’a oficiat întâi un Te-Deum de către părintele Nicolae Papa Zisi. După Te-Deum, corul a intonat Imnul Imperial, care a fost ascultat în picioare. A urmat apoi o serbare şcolară, cu declamaţiuni, recitări de poezii, de dialoguri în limba română şi turcă, întreruptă din când în când de cântări executate de corul şcoalei.

Înalţi demnitari turci au asistat la serbare până la sfârşit, iar apoi au făcut in corpore câte o vizită pe la toţi fruntaşii Români şi pe la membrii corpului didactic. Seara, în casele D-lui Nicolae Gogu, primarul Cruşovei, şi unul din cei mai înfocaţi români s’a dat reprezentanţilor guvernului un banchet la care au asistat peste cincizeci de Români. La masă s’a toastat în sănătatea şi fericirea Majestăţii Sale Sultanul Abdul Hamid Han II de către D-l. V. Petrescu, iar Mudiurul a băut în sănătatea Padişahului, mulţumind Românilor pentru înaltele lor sentimente de iubire şi de fidelitate către Augustul nostru Suveran. După masă s’a cântat şi s’a dansat până după miezul nopţii.

Page33 (2)La Giumaia de Sus. Din iniţiativa D-lui. T. Nero s’a oganizat o frumoasă serbare şcolară. După un Te-Deum oficiat de către Arhimandritul Stoian şi preotul Samargescu în biserică pentru sănătatea şi fericire şi Gloria mult Iubitului nostru Sultan Abdul Hamid Han II. D-l H. Peaha, institutor, a ţinut chiar în biserică o cuvântare în care a arătat cât de mare este importanţa iradelei acordate. După seviciul divin mulţimea s’a strâns la şcoală unde d-l Th. Nero a ţinut un discurs plin de patriotism. După discurs elevii au cântat Marşul Hamide în limba turcă, mai multe cântece româneşti, apoi s’au recitat poezii şi dialoguri în limba literară şi dialect, care au smuls de multe ori aplauzele publicului destul de numeros.

După serbarea şcolară, în curtea şcoalei s’a încins o frumoasă horă românească, care a antrenat pe public la petrecere, aşa că abia spre seară mare parte din mulţime a părăsit localul şcoalei.

Astfel de serbări s’au ţinut în toate comunele româneşti, dar detaliile ne lipsesc.

 

Şedinţă literară a societăţii D. Bolinteanu. – La 22 Maiu, elevii liceului au ţinut o şedinţă literară cu următorul program:

1) Muzică instrumentală: imnul regal

2) Obiceiuri de nuntă la Românii din Livezi, disertaţiune de elevul Demetru Calacheu, elev clasa VII

3) Picurariu dela Pind, poezie de P. Vulcan, declamată de P. Marcu, elev în clasa VI

4) Piesă teatrală: sclinciul şi hii-su Petru iatru di Atena, comedie originală de L. Boga elev în clasa V.

Reuşita a fost bună.

RED.”

Anunțuri

Despre Tudor Vişan-Miu

Sunt un tanar cu preocupari intelectuale. Principalele mele domenii de interes: istoria, genealogia, memorialistica, literatura, lingvistica, economia, politica, filosofia, teologia. Legat de aceste domenii: cred ca nu exista o unica istorie "obiectiva si adevarata", ca fiecare persoană are origini familiale ce merita aflate si ca "o viata capata mai mult sens atunci cand este scrisa". Iubesc cartile. Cred ca a scrie corect in propria limba este o dovada de patriotism (nu am putut-o face in acest profil deoarece Gravatarul nu accepta diacritice - n.m.). Am o viziune social-economica "de dreapta". Cred ca "treburile publice" sunt o chestiune de interes general, dincolo de "partea scandaloasa" ce prea adesea însoteste administrarea lor (care ar trebui facuta de oameni de stat). In privinta formei de guvernamant a Romaniei, sunt sustinatorul unei monarhii constitutionale. Consider democratia si capitalismul cele mai bune sisteme inventate pana acum de catre om. Filosofic, ader la modernitatea clasica. Religios, sunt un crestin fundamentalist si conservator. ”Primeste deci darul meu, care ti-a fost adus, fiindca Dumnezeu m-a umplut de bunatati si am de toate” (Geneza, 33:11)

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s