Interviul acordat de Ioan-Luca Vlad, avocat al Casei Regale a României, emisiunii „Ora Regelui” – 28 mai 2016

Interviul acordat de către dl. Ioan-Luca Vlad, avocat al Casei Regale a României, emisiunii TVR „Ora Regelui”

28 mai 2016

Luca Vlad

Realizatorul ediției: Bogdan Șerban-Iancu. Toate drepturile aparțin autorilor și redacției.

Transcrierea exactă a textului s-a făcut, cu permisiunea realizatorului, după secvența video disponibilă public în arhiva emisiunii.

Adresele Web incluse în text au fost adăugate de autorul transcrierii și au doar valoare informativă pentru public, detaliind subiectele amintite în treacăt.

___

Bogdan Șerban-Iancu: Care este diferența dintre Casa Regală a României de astăzi și cea din 1990… sau din anii ’90?

Ioan-Luca Vlad Cred că este vorba despre poziția pe care o are în societatea românească. Atunci era o Casă Regală militantă, care reprezenta o opțiune într-un… să spunem, într-o „supă primordială” la crearea constituționalității actuale a României. Acum, ea continuă să reprezinte o opțiune de sistem de guvernare, dar reprezintă mult mai mult de atât: este o Casă Regală activă, implicată în societatea românească internă – nu mai este o Casă în exil – și, de asemenea, este reprezentanta României și nu în antiteză cu ceea ce… mă rog, statul român reprezenta atunci.

Bogdan Șerban-Iancu: E o evoluție care a fost lineară sau a evoluat în salturi?

Ioan-Luca Vlad Personal, cred că a fost lineară în inimile oamenilor, pentru că niciodată nu a existat o „cădere”, ci numai o creștere, în sensul că și populația – sau acea parte a oamenilor care, în anii ’90, erau împotriva Casei Regale din cauză, mai ales, de neinformare sau dezinformare – astăzi, cunoscându-i activitatea și văzând-o că trăiește în mijlocul românilor, o apreciază mai mult. Și sigur că au fost momente esențiale, de exemplu momentul 1997, când Majestatea Sa Regele a revenit în țară și a primit înapoi cetățenia română, cu titlu retroactiv. Eu nu cred că momentele restituirilor de proprietăți au fost atât de importante, pentru că ele au venit greu, după procese, după îndelungi demersuri, dar au fost momente simbolice, când Majestatea Sa Regele a venit pentru prima oară înapoi la Săvârșin, când s-a stabilit la Palatul Elisabeta în 2001, când a apărut pe balconulCastelului Peleș – acelea au fost momente simbolice care au marcat reconectarea Familiei Regale cu locurile care reprezintă simboluri ale regalității în România.

Bogdan Șerban-Iancu: Faptul că evoluția a fost atât de clară l-a determinat pe un om politic de stânga, Vasile Dîncu, actualmente vicepremier al Guvernului Cioloș, să scrie acel articol și să publice sondajul de opinie. Să le luăm pe rând. „De ce nu-ți poți face selfie cu Familia Regală” este titlul articolului semnat de dl. Vasile Dîncu și… aș vrea să-mi spuneți ce informații relevă acel sondaj de opinie. Dar să le luăm pe rând. De ce nu-ți poți face, în general, un selfie cu Familia Regală?

Ioan-Luca Vlad Pentru că Familia Regală, în continuare, este undeva în vârful piramidei respectului societății românești, pentru că ea înmagazinează tradiții și simboluri ale suveranității și independenței naționale care, pur și simplu, nu sunt compatibile cu… să spunem, atmosfera relaxată de la bar sau de la o cină privată, unde-ți faci selfie-uri. Cu alte cuvinte, dl. Dîncu care, cred eu că reprezintă un exemplu de intelectual de stânga care a fost convins de ceea ce Familia Regală a făcut după ’90, a vrut să spună că în acest moment ea se află pe un loc oarecum intangibil și, un pic… așa… înconjurat de miracol, de neclaritate frumoasă, în inima românilor.

Bogdan Șerban-Iancu: Este important să nu „te bați pe burtă” cu Regele Țării?

Ioan-Luca Vlad Este foarte important, pentru că nu „te bați pe burtă” cu un om, ci „te bați pe burtă” cu un simbol și asta nu se poate, pentru că… unii suntem oamenii… și altceva este un simbol, chiar dacă el este un simbol viu.

Bogdan Șerban-Iancu: Ce informații relevă sondajul de opinie al d-lui Dîncu?

Ioan-Luca Vlad În primul rând, că românii știu despre Casa Regală – 93, până la 98% care știu despre Majestatea Sa Regele ca persoană; că își doresc o implicare mai mare a Casei Regale în viața de zi cu zi – 77%; că aceia care știu despre activitățile Casei Regale – și remarcăm faptul că nu sunt foarte mulți – dar cei care știu au o părere bună și foarte bună; și că generația a cincea a Familiei Regale, Principesa Moștenitoare și cu Principele Radu sunt apreciați. Și, de asemenea, mi-a plăcut că, în sondaj, au trecut și la întrebări mai de detaliu, de tipul „Cu ce valori asociați aceste persoane?”, „Cu ce valori asociați Casa Regală?”.

Bogdan Șerban-Iancu: Pentru cine nu știe, care sunt acele valori?

Ioan-Luca Vlad Dintre cei care au spus ceva, sunt „respect”, „onestitate”, „corectitudine”, „reprezentativitate”, „demnitate”. Acestea sunt top-urile. Sigur că au fost o groază, dar, în general pozitive și foarte pozitive – ceea ce este îmbucurător.

Bogdan Șerban-Iancu: În general, Familia Regală este conștientă de puterea unui astfel de sondaj de opinie? Ea ia act că există așa ceva și că românii își doresc o mai mare informare despre activitatea lor?

Ioan-Luca Vlad Absolut. Și cred că aici este o lecție de învățat pentru noi, cei din Casa Majestății Sale, că trebuie o mai bună informare despre activitățile Familiei Regale pentru că, într-adevăr, sunt numai 23% dintre cei intervievați care cunoșteau că se întâmplă anumite activități și care sunt ele. Da, s-a luat notă despre acest sondaj și vom acționa „cu lecțiile învățate” din el.

Bogdan Șerban-Iancu: Familia Regală se aștepta la un astfel de rezultat bun, pozitiv?

Ioan-Luca Vlad Da, pentru că nu este nici primul, nici ultimul sondaj făcut. În ultima perioadă, și alte institute de cercetare au făcut asemenea sondaje, nu atât de detaliate dar, legate de opinia generală față de Familia Regală, s-au făcut. Și, în general au ieșit foarte pozitive; există o constantă, în sensul că o majoritate foarte mare, de la 70% în sus, au mare încredere, au opinie bună și foarte bună despre Casa Regală și își doresc o implicare mai mare în viața socială.

Bogdan Șerban-Iancu: Poate transparentizarea activității Casei Regale și a Familiei Regale și demonstrarea muncii întru interesele României n-ar fi un prim pas către… (restaurarea Monarhiei – n. ed.)

Ioan-Luca Vlad Ba da, noi încercăm să facem acest lucru. Există canale media prin care lucrăm, inclusiv emisiunea „Ora Regelui”… dar trebuie să mai recunoaștem ceva: că societatea, nu numai cea românească, în prezent, este foarte atomizată. Fiecare se uită la trei surse de știri sau la trei seriale… sau poate nici nu vrea să mai audă despre ce se întâmplă în societate și își vede de munca lui și de casa lui. Pur și simplu, la anumiți oameni nu poți să ajungi și nici nu-i un lucru foarte rău dacă ei nu sunt interesați; ceea ce vrem noi să facem și încercăm prin blog, prin emisiuni, prin site, este ca dacă oamenii sunt interesați să aibă de unde afla tot ce s-a întâmplat în Familia Regală, în fiecare săptămână.

Bogdan Șerban-Iancu: Cine sunt cei, totuși, care au reacții negative permanente atunci când iau contact cu informații despre Casa Regală – căci există: e un „nucleu dur” de contestatari permanenți. Personal, nu cred că românii sunt republicani convinși; ei, probabil, nu știu care sunt prerogativele președintelui în comparație cu cele ale premierului. Dar aș putea sintetiza: sunt cei care au auzit, oare, deformat istoria și au perceput-o ca atare, iar acum nu mai sunt convinși de nimic, de nici o altă informație care le parvine?

Ioan-Luca Vlad Cred că este vorba, într-adevăr, de oameni care au auzit, chiar la școală, istoria deformată. Și nu neapărat că nu pot fi convinși dar, să ne gândim la ceva: în sistemul comunist, informația nu doar că era unică, standard, dar mai era și presată în capul fiecăruia. Acum, nimeni nu vine și presează informație istorică în capul nimănui – cel mult telenovele. Și atunci nu mai ai o contrapartidă care să transmită mesajele corecte la fel de pe scară largă, așa cum o făcea regimul anterior. Deci, foarte mulți oameni care au o părere proastă despre Casa Regală, mai ales despre istoria ei, o au pentru că nici măcar n-au auzit varianta corectă, ca să-și poată forma o opinie. De asemenea, cred că mai sunt și oameni care văd, să spunem, stilul de viață al Casei Regale și care sunt nemulțumiți cu propriul stil de viață. Și aici, sunt perfect de înțeles: pentru că dacă te gândești la ziua de mâine, e mai greu să te gândești la simboluri precum suveranitate, statalitate, protocol ș.a.m.d. Aici este vorba de patriotismul instituțiilor și de activitățile din țară, concrete, ale Familiei Regale, care pot să convingă, cel puțin o parte din acești oameni că, totuși, există activități pozitive. Dar, până nu vor… – sunt Toma – până nu vor vedea, nu vor crede. Până la urmă, asta e și misiunea noastră: să educăm și să încurajăm pe cei care sunt în dubiu.

Bogdan Șerban-Iancu: Reacții negative s-au înregistrat – pentru Casa Regală, vorbesc – odată cu excluderea tânărului Principe din linia de succesiune. Cât de tare a fost afectată Casa Regală de această poveste?

Ioan-Luca Vlad: Tocmai că vorbeam despre…

Bogdan Șerban-Iancu: Deci, a trecut un an, un an și ceva…

Ioan-Luca Vlad: Nu, n-a trecut un an: a fost în august, anul trecut. Tocmai ce vorbeam despre sondajul făcut de IRES; constatarea este: deloc. Românii și-au dat seama că decizia Regelui a fost cea înțeleaptă și, analizând indicii de opinie individuali față de membrii Familiei Regale, constatăm o apropiere foarte mare și foarte bună la toți patru despre care s-a pus întrebarea, Majestățile Lor, Principesa Moștenitoare și Principele Radu. Toți patru au indici mari la capitolul „demnitate”, „reprezentativitate”, „onestitate”. Plus că o majoritate a românilor știu că îi urmează Majestății Sale – ori spun „Custodele Coroanei”, ori spun „Principesa Moștenitoare”, ori „fiica cea mare”, ori „fiica Regelui” – dar, în orice caz, toți aceștia…

Bogdan Șerban-Iancu: O desemnează pe…

Ioan-Luca Vlad: O desemnează pe Principesa Margareta. Și toți au o opinie foarte bună despre succesorul… De altfel, întotdeauna Principesa a fost următoarea – întotdeauna, din 1997, când Regele a luat această decizie. Deci, din acest punct de vedere nu s-a schimbat nimic.

Bogdan Șerban-Iancu: E adevărat, dar – acum vreau un răspuns mai puțin formal – fiindcă s-a vorbit despre o „lovitură de palat” pe care ar fi organizat-o ginerele Majestății Sale, Principele Radu, în acord cu Principesa Moștenitoare Margareta, iar motivul ar fi fost – nu? – averea. Este „teoria conspirației” aici sau ce…?

Ioan-Luca Vlad: Este absolut „teoria conspirației”. Ca jurist, pot să vă spun următorul lucru: nici Alteța Sa Regală Principele Radu, nici nepotul Regelui nu aveau, înainte de 1-10 august 2015, de primit ceva din moștenirea regală și nici nu au, în continuare, pentru că singurii moștenitori ai Majestății Sale sunt Regina și fiicele Sale. Deci aici vorbim despre zero elemente de interes patrimonial. A fost o decizie a Majestății Sale luată, așa cum a spus atunci, pentru buna guvernare a Casei Regale și pentru o domnie potrivită cu valorile Casei Regale. N-are de-a face cu banii.

Bogdan Șerban-Iancu: În prezent, care este succesiunea aprobată de către Majestatea Sa Regele Mihai la Tronul României?

Ioan-Luca Vlad: Este cea dinainte de 1 august, cu excepția nepotului său. Deci Principesa Moștenitoare Margareta, Custodele Coroanei, Principesa Elena, fiica Principesei Elena; după aceea, mai departe, ori descendenții acesteia, ori Principesa Sofia și fiica ei; Principesa Maria, ultima.

Bogdan Șerban-Iancu: O altă problemă cu care se confruntă Casa Regală, zilele acestea, este cererea adresată Primăriei Săvârșin pentru scutirea plății impozitului pe Domeniul Regal de la Săvârșin. Ne puteți lămuri, mai ales că percepția publică este că Familia Regală este bogată, iar Regele nu ar fi fost – sau nu este – veteran de război.

Ioan-Luca Vlad: Pot să vă explic foarte simplu. Până acum, Majestatea Sa a plătit în fiecare an, la timp, impozitul pe teren și pe clădire la Săvârșin. Pur și simplu, s-a schimbat formularul și în formularul actual trebuie să declari pe propria răspundere – sigur, prin mandatar, directorul Casei Regale – dacă există vreun motiv de scutire. Ei, motivul de scutire exista și anterior; nu era formularul, deci nu l-a declarat, tocmai pentru că se plătea acest impozit. Acum, nu putea să mintă: da, este beneficiarul Legii Veteranilor de Război, care spune că aceștia sunt scutiți de taxe și impozite locale. Și este veteran de război; de altfel, este și ultimul mareșal în viață al României și a fost comandantul Armatei Române în cel de-al Doilea Război Mondial; mai în mijlocul operațiunilor militare cum putea să fie, decât comandant, șef al Armatei? Ca atare, formularul a trebuit completat corect și se aplică, din oficiu, și scutirea.

Bogdan Șerban-Iancu: Haideți să recapitulăm că, poate, informația poate părea un pic alambicată publicului. Înainte de acest an, în formularul pe care trebuia să-l adreseze către…

Ioan-Luca Vlad: …nu exista obligativitatea să declari dacă ești scutit sau nu.

Bogdan Șerban-Iancu: Îl plăteai vrând-nevrând…

Ioan-Luca Vlad: Puteai să ceri! Dar Majestatea Sa nu a făcut-o până acum, nu a cerut-o. Dar atunci când în formular apare căsuța „declarați pe proprie răspundere că sunteți sau nu sunteți scutit”, mandatarul Regelui, care este obligat să aibă interesele Majestății Sale – financiare – în minte când acționează, trebuia să pună „scutit”, pentru că altfel crea un prejudiciu Regelui.

Bogdan Șerban-Iancu: Sau ar fi mințit, nu? Ar fi fost… Practic, era o minciună prin omisiune, nu…

Ioan-Luca Vlad: Exact – incorect.

Bogdan Șerban-Iancu: Unii jurnaliști, poate din – nu știu cum să spun – populism, poate vor să aibă o foarte mare vizibilitate pe propriile site-uri sau pe pagina de Facebook, își doresc… sau nu, anunță că dacă Majestatea Sa nu poate plăti taxele datorate Săvârșinului, atunci să dea înapoi castelul.

Ioan-Luca Vlad: Să-l dea înapoi?

Bogdan Șerban-Iancu: Întrebarea mea este, către Dvs. este: cui îl poate da înapoi Majestatea Sa?

Ioan-Luca Vlad: Păi n-are cui să îl dea înapoi, pentru că l-a cumpărat din banii personali; spre deosebire de Peleș, de exemplu, care a fost moștenit, Săvârșinul a fost cumpăratde către Majestatea Sa Regele de la o societate care între timp nici nu mai există, „Corvinul”. Și a fost singurul lucru pe care l-a cumpărat tocmai pentru ca să aibă o reședință privată în Transilvania – că asta era și un simbol, atunci: apartenența Transilvaniei la România. Și, cum să spun, una este să nu ai bani să plătești și alta este să fii scutit de lege, exact cum sunt scutiți zeci de mii de alți veterani de război din țară.

Bogdan Șerban-Iancu: Atunci ce credeți, că această amestecare a informațiilor este o dovadă de rea-voință sau de intenție politică obscură?

Ioan-Luca Vlad: Personal, cred că oamenii, în acest moment – sau foarte mulți oameni – trăiesc prea mult în ideea asta de viteză: cum să mai obțin un Like, cum să mai spun ceva care să atragă atenția cincisprezece minute și asupra mea. Nu vreau să fac atacuri la adresa nimănui, pentru că cred că foarte mulți, angrenați în acest joc, nici nu-și mai dau seama că dau în cineva sau în altcineva. Pur și simplu, o fac pentru că simt că, în felul acesta, creează știri.

Bogdan Șerban-Iancu: Tot zilele acestea – de fapt, cu vreo săptămână-două în urmă – a apărut „lista rușinii” ANAF-ului. Printre datornicii uriași – privați – către statul român se număra, la loc de cinste, după niște nume pe care n-aș vrea să le rostesc în această emisiune, Majestatea Sa Regele Mihai, cu vreo patru milioane de lei. E dator Regele Mihai statului român?

Ioan-Luca Vlad: Ce se întâmplă aici este că, într-adevăr, ANAF a emis niște documente privind această presupusă datorie. Datoria este contestată de către administratorul bunurilor regale, directorul Casei Regale, împreună cu o casă specializată de avocatură. Nu vreau să intru în detalii și pentru că nu este domeniul meu – nu m-am ocupat niciodată de Fiscal și nici de administrarea proprietăților regale. Ce pot să vă spun, din ce am văzut până acum, este că nu e vorba de impozite pe venit. De altfel, Majestatea Sa Regele nici nu prea are venituri care să fie impozitate la persoană, majoritatea fiind impozitate la sursă.

Bogdan Șerban-Iancu: Adică?

Ioan-Luca Vlad: Are o indemnizație ca fost șef de stat, care nici măcar nu e impozitată; are pensie, inclusiv pensie de veteran de război; are venituri din anumite chirii – cum ar fi, pentru Peleș, de la Muzeul Național Peleș – dar care sunt impozitate la sursă, venind toate de la persoane juridice – și, întotdeauna, când o persoană juridică plătește unui om, păstrează și impozitul, să-l dea la stat. Și, la capitolul păduri, lucrurile sunt administrate prin societăți cum ar fi ocoale silvice, inclusiv de stat, care, la fel, tot ce virează, virează net de impozit. Deci, nu-mi dau seama de unde a dedus ANAF-ul această datorie, dar eu sunt încrezător că domnul director și casa de avocatură despre care vorbeam vor avea câștig de cauză, pentru că nu cred că are o bază justificată. (De la publicarea acestui interviu, pentru a oferi un exemplu public de corectitudine, Majestatea Sa Regele a plătit presupusa datorie către ANAF, deși veridicitatea și corectitudinea calculului ei fac obiectul unui litigiu juridic aflat în desfășurare – n. ed.)

Bogdan Șerban-Iancu: Cum ați aflat despre datoria asta? Cum v-a venit informația?

Ioan-Luca Vlad: A fost o surpriză pentru cei din Casa Majestății Sale, pentru că nu ne așteptam la un asemenea gest al ANAF-ului.

Bogdan Șerban-Iancu: Ați aflat din presă sau v-au anunțat ei direct?

Ioan-Luca Vlad: ANAF-ul – din ce știu – a anunțat pe cei în drept, adică pe cei care administrează datoriile – nu doar datoriile – bunurile Familiei Regale.

Bogdan Șerban-Iancu: Am înțeles! Dar care sunt sursele de finanțare exacte ale Casei Regale? Este o Casă bogată?

Ioan-Luca Vlad: Nu! Știți ce se întâmplă, aici e bine că m-ați întrebat – și vă mulțumesc! Pentru că foarte mulți, inclusiv Forbes și alți oameni din presă, fac niște evaluări. Și se uită: Peleș! Cât să aibă Peleșul? Treizeci de milioane de euro. Pelișor: douăzeci de milioane de euro. Eu, personal, consider că aceste bunuri… valoarea lor reală este cea dinainte de ’47. Știți cum apăreau înainte de ’47 în inventar? Un leu! De ce? Pentru că sunt bijuterii ale României. Ele… nu poți să le vinzi. Și Majestatea Sa a decis foarte clar că vor rămâne în continuare muzeu, accesibil publicului. Iar în prezent, pe deasupra, mai sunt și muzeu de stat. Deci, valoarea pe care poți s-o dai, dacă vrei să faci o evaluare corectă, economică, este una vandabilă – ori, ele nu sunt vandabile. Și atunci, automat, scade cu vreo… cincizeci de milioane, din șaizeci, „averea Casei Regale”.

Iar sursele de finanțare sunt cele despre care v-am spus: o chirie la Peleș, din partea statului, care este cam cât pentru un birou din București, câteva proprietăți forestiere, câțiva chiriași privați…

Bogdan Șerban-Iancu: Pe de rând…

Ioan-Luca Vlad: …din domeniul privat și cam atât. Nu există mari surse de la buget sau, cum să spun, bani care să vină din partea publicului plătitor de taxe în buzunarele Majestății Sale. E o chestiune de proprietate privată care, într-adevăr, susține într-o anumită măsură activitățile publice ale Familiei Regale – deși n-ar fi normal, pentru că, în mod tradițional, orice Familie Regală are ceea ce se numește o „listă civilă”, adică un buget pentru activitățile de reprezentare. Dar, tocmai pentru a veni în sprijinul statului, a contribuit cu propriile forțe – inclusiv personalul de la Palatul Elisabeta – pentru activitățile publice în folosul României.

Bogdan Șerban-Iancu: Vă mulțumesc că mi-ați răspuns la întrebarea asta – și vă spun și de ce am insistat. Primim și noi la redacție foarte multe e-mail-uri sau scrisori în care ni se spune – de către unii – că nu este bine ca poporul român să contribuie, cu bani publici, pentru susținerea Casei Regale și a activității ei, mai ales că suntem o republică.

Ioan-Luca Vlad: În prezent, activitățile publice ale Familiei Regale sunt susținute din mediul privat. Sunt susținute și din mediul public dar, în general, în mod material: de exemplu, punerea la dispoziție a Trenului Regal, un ajutor logistic din când în când… Eu cred că dacă 77% dintre români își doresc o implicare mai mare a Familiei Regale în sfera publică, este normal să existe și o susținere a statului pentru această implicare. Forma exactă a susținerii poate să difere. Dar trebuie să ne mai uităm la ceva – și la ceea ce se întâmplă în străinătate, în alte Case Regale. Ca instituții ale statului, acolo, sunt printre cele mai… productive, ca să spun așa, la capitolul activități per bani cheltuiți. Pentru că, în general, Casele Regale fac mult mai mult, cu mult mai puțin personal și mult mai puține resurse decât fac ministerele sau alte instituții. Pentru că e vorba de oameni care au o etică a muncii, la fel cum o au și membrii Familiei Regale din România, pentru că au o tradiție, pentru că la ei simbolul contează mult mai mult decât cheltuielile făcute… Și atunci, aș vedea, ca o dezvoltare ulterioară, totuși, și o susținere a statului, pentru activitățile publice.

Bogdan Șerban-Iancu: Vă propun să ne întoarcem un pic în timp – doar 150 de ani. Ce a însemnat pentru România fondarea Dinastiei, din punctul dumneavoastră de vedere?

Ioan-Luca Vlad: Cred că, în primul rând, stabilitate. Pentru că, înainte de momentul 1866, România era amenințată de două mari forțe de destabilizare. Una internă – lupta pentru putere – că nu aveam un principiu ereditar și una externă. Să nu uităm că, după alegerea lui ca Domn, Carol a trebui să primească recunoașterea de la Sultan și de la Marile Puteri, pentru că eram încă sub suzeranitate otomană. Constituția din 1866 a fost extraordinar de agilă spunând: „numele statului: România”, dar în documentele externe era vorba de Principatele Unite, încă. Deci, a reprezentat punctul de început al unei stabilități care a fost baza pentru a ne câștiga independența. Și, de asemenea, a oferit României, pentru o mare perioadă de timp, un punct de referință fix – Suveranul – în jurul căruia să se dezvolte sistemul politic și constituțional din România – care, la momentul 1866, era aproape de primii pași. De-abia se făcuseră reforme, cu treizeci de ani înainte, în sensul de a nu mai fi funcțiile penale, adică să fii pus pe o poziție pentru a te autofinanța din acea poziție… De-abia se introdusese, de exemplu, principiul hotărârilor judecătorești definitive: până atunci, venea noul Domn, te duceai, din nou, în apel la noua stăpânire… Se introduseseră niște principii de, să spunem, numire pe bază de competențe în administrația publică, ș.a.m.d. Sigur că anumite tare au continuat până în zilele noastre, dar măcar exemplul personal al Suveranului a contribuit, în mare măsură, la vindecarea lor, pe perioada cât Monarhia a funcționat.

Bogdan Șerban-Iancu: Astăzi ce mai înseamnă Dinastia în România?

Ioan-Luca Vlad: Cred că poate să reprezinte oricând o alternativă care să ofere aceste beneficii: stabilitate, continuitate, tradiție și exemplu personal, dar, în afară de atributele pe care le-ar avea ocupând funcția de Șef al Statului, ea poate să dea aceste, să spunem așa, exemple și fără acea poziție, în viața de zi cu zi, prin activitatea ei de zi cu zi, prin reprezentarea României, prin exemplul de corectitudine pe care îl dă, prin respectul pe care îl atrage din partea populației, prin recunoașterea valorilor. Ceea ce noi numim „monarhie funcțională”… și aici, acest termen a fost oarecum atacat în anumite cercuri – și nu e nevoie, pentru că aș vrea să spun ce înseamnă…

Bogdan Șerban-Iancu: Vă rog.

Ioan-Luca Vlad: Dacă ne uităm la orice monarhie constituțională din Europa Occidentală și tăiem acele foarte puține atribuții constituționale – de altfel, nici nu pre sunt exercitate – de genul: numirea Primului Ministru… Să nu uităm, de exemplu, că Regina Angliei n-a mai refuzat să semneze o lege din secolul XVII… nu a mai amenințat că numește membri ai Camerei Lorzilor din perioada interbelică. Ori, dacă tăiem aceste atribuții nefolosite, ceea ce rămâne este exact ceea ce avem în România: o familie respectată, o familie activă, o familie implicată în viața socială și, care atunci când sunt momente importante, transmite o poziție care reprezintă, să spunem, un punct de referință moral pentru societate.

Bogdan Șerban-Iancu: Ce semnificație a avut sărbătorirea celor 150 de ani la Peleș? De ce s-a ținut la Peleș această recepție care a fost – nu? – prima după 1948?

Ioan-Luca Vlad: Primul Garden Party – da – de la Peleș, după 1948. Pentru că Palatul Elisabeta – așa cum am scris, de curând, și într-un articol pe blogul „România Regală” – este reședința regală din București, dar a ajuns reședința regală din București printr-un hazard al istoriei. Pentru că a fost bombardată Casa Nouă de lângă Palatul Regal în 1944 și Principesa Elisabeta i l-a pus la dispoziție Majestății Sale în perioada ‘44 – ‘47. Scaunul Dinastiei Române este la Sinaia. Acolo și-a dorit Carol să fie. Peleșul nu este doar un palat regal în care familia locuia – de altfel, după Carol, s-a și locuit la Pelișor și la Foișor, nu la Peleș – ci este, în primul rând, o bijuterie reprezentativă a Statului Român. Acolo era Holul de Onoare, acolo se făceau primiri oficiale, acolo este centrul, să spunem, Coroanei în România, și era normal ca la o 150 de ani ai Coroanei, sărbătorile să fie acolo. Mai mult decât atâta, există și motive logistice, să spunem: sunt mai mulți oameni – și dovadă că au venit câteva mii de oameni care au putut să încapă acolo și să-și arate respectul și dragostea față de Familia Regală, s-a putut organiza concertul în aer liber și oferă o imagine mult mai impunătoare, inclusiv naturală, în jurul Peleșului. Plus că e asociat cu starea de sărbătoare: când ai un week-end liber, te duci până la Sinaia, nu vii la Palatul Elisabeta la București. Și tocmai pentru că 10 Mai… a fost și primul an când s-a sărbătoritjuridic vorbind – ca zi oficială, trebuia să fie sărbătorit acolo.

Bogdan Șerban-Iancu: Se va implica Familia Regală în reunificarea mișcării monarhiste din România, acum dezbinată?

Ioan-Luca Vlad: Ce pot să vă spun este că am observat, în Casa Majestății Sale Regelui, evenimentul care a avut loc pe 10 Mai dimineața, la Sinaia, congresul Alianței Naționale pentru Restaurarea Monarhiei și cred că este un pas foarte bun care a fost făcut, prin, să spunem, apelul către unire pe care l-au adresat după congres. Eu cred că va exista un răspuns la acest apel și cred că, de esența…

Bogdan Șerban-Iancu: Din partea cui?

Ioan-Luca Vlad: Din partea Familiei Regale. Cred că de esența tuturor mișcărilor monarhiste din țară ține dragostea față de Familia Regală și față de idealul și ceea ce reprezintă Coroana astăzi. Deci, pornind de la această bază comună, eu cred că unirea se poate realiza, mai ales dacă trecem peste anumite, să spunem, orgolii personale. Care nici nu sunt atât de mari, pentru că nu este o luptă pe viață și pe moarte aici, ci este o luptă pentru un principiu, care poate fi transformată în acțiune când va veni momentul să fie un referendum, sau să votăm pentru ceva, sau să susținem public o inițiativă a Familiei Regale. Deci, în jurul acestor lucruri, cred că toate organizațiile monarhiste se pot reuni.

Bogdan Șerban-Iancu: Da, și nici măcar nu e o luptă pentru puterea efectivă, practic…

Ioan-Luca Vlad: Absolut.

Bogdan Șerban-Iancu: Care sunt planurile Familiei Regale pentru Basarabia? Numesc „Basarabia” pentru că am văzut că și Majestatea Sa Regele Mihai se ferește să folosească termenul oficial de „Republica Moldova”. Este Unirea un proiect avut în vedere măcar pentru un viitor îndepărtat? Asta este partea a doua a întrebării.

Ioan-Luca Vlad: Da, Unirea este un ideal care este al românilor și este, cred eu, și al românilor de peste Prut. Până la Unire, așa cum ați văzut, Familia Regală a fost și este întotdeauna foarte pragmatică cu aceste lucruri. Și un pas foarte important, inițial, este integrarea europeană a, actualmente, statului actual, Republicii Moldova. În acest sens, Familia Regală are un plan în care contribuie, așa cum a contribuit și pentru România, la deschiderea ușilor Europei pentru românii de peste Prut și pentru autoritățile de dincolo de Prut. De ce? Pentru că are know-how-ul și respectul Europei, pentru a putea arăta că și pe partea cealaltă a Prutului sunt frați care doresc să se apropie de Europa, doresc să trăiască într-o democrație, doresc să trăiască la aceleași standarde ca pe partea cealaltă și care merită să fie ajutați. Și cred că, în contextul geopolitic actual, susținerea alegerii pro-europene făcută de Moldova este cea mai importantă și ridică mai puține riscuri geopolitice decât susținerea cu capul înainte a Unirii.

Bogdan Șerban-Iancu: O ultimă întrebare: ce face Majestatea Sa Regele Mihai, cum se simte? Mai ales că, pentru public, a fost un șoc anunțul bolii cronice

Ioan-Luca Vlad: Șocul a a fost și pentru noi, în Consiliul Regal, pentru că au fost două zile, 1 și 2 martie, extraordinar de grele, din cauză că nu poți să te pui cu medicii și, mai ales, cu ceea ce ei îți prezintă ca fapte.

Bogdan Șerban-Iancu: Întrebarea care bântuie publicul – iertați-mă – este cum de nu s-a știut de o boală cronică, având în vedere că Majestatea Sa, totuși, își face analizele la șase luni, la un an…

Ioan-Luca Vlad: Cum de nu s-a știut, nu pot să vă răspund, pentru că asta ține de știința medicală. Pot să vă spun că Majestatea Sa beneficiază de cele mai bune îngrijiri medicale în Elveția. Pot să vă mai spun că, în acest moment, este externat. Desigur, se întoarce permanent, pentru analize constante. Deci, a evoluat spre bine. Acum, sigur că aceste boli nu sunt vindecabile de pe-o zi pe alta și, unele, poate deloc. Dar măcar este acasă, liniștit, sub supraveghere medicală permanentă, a mai pus un kilogram – să spunem că asta ar fi un lucru bun. Dar, la aproape 95 de ani, ne rugăm în fiecare zi ca Dumnezeu să-l mai țină înc-o zi și înc-o zi, pentru că lucrurile pot să meargă foarte bine, pot să meargă staționar – cum sunt acum, și ar fi fantastic să continue – pot să meargă și prost. Dar noi sperăm să nu se întâmple acest lucru și, oricum, familia este aproape. Altețele Lor Regale, mai ales Principesele, fac constant vizite la Aubonne, pentru a-i fi aproape. Cum spuneam, are supraveghere medicală, are ajutoare, viața este tihnită, atribuțiile publice au fost preluate de Custodele Coroanei, este informat permanent, chiar dacă nu apare în public… Deci, cred că are toate condițiile pentru ca această situație staționară pozitivă să continue.

Bogdan Șerban-Iancu: Mulțumesc frumos!

Ioan-Luca Vlad: Și eu vă mulțumesc.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s