EXCLUSIV. Tudor Vişan-Miu rememorează ziua morţii Regelui: „De câţiva ani mă pregătisem psihologic.”

Tudor Vişan-Miu, Secretarul Fondator al Organizaţiei de Tineret a Alianţei Naţionale pentru Restaurarea Monarhiei (2014-2016) şi Preşedintele Tinerilor Monarhişti (2016-2019) rememorează ziua de 5 decembrie 2019:

Regele de Sfântul Ilie, care ne-a părăsit în ajun de Sfântul Nicolae (Partea I)

Căci dacă n-ai fi fost rege, Măria Ta, te făcea fapta rege.

Un cavaler al Ordinului „Mihai Viteazul” adresându-se Capului Oştirii,

plecat în ceruri, în ziua de Sf. Iulie,

când nepotul său, Mihai, a urcat pe tron[1].

 

1) Am aflat la ora 13:29. Eram la facultate, în prima parte a unui curs de trei ore despre Primul Război Mondial. Primisem deja două apeluri, la scurt timp unul după celălalt. Până să-mi pun la modul serios problema evenimentului care ar fi putut provoca această situaţie (rar mi se întâmplă să fiu căutat, aproape simultan, de două persoane), profesorul se opreşte din prelegere şi ne anunţă, grav: „A murit Regele Mihai!”.

De patru ani mă pregătisem, emoţional, moral şi spiritual, pentru acest moment. Eu şi colegii mei monarhişti pusesem la punct o variantă românească a „Operation London Bridge”[2], care se numea „Marea Trecere”*. Fraza-cheie în varianta codată (nu pretind că am folosit-o) era Azi răsare Pasărea Phoenix, care nu însemna altceva decât proclamaţia din vechime: „Regele a murit. Trăiască Regina!”. De altfel, aceasta a fost prima reacţie a colegului de lângă mine, Ştefan, monarhist şi el.

Pentru noi era foarte important ca, în momentul aflării veştii, să nu fim copleşiţi de emoţiile, inevitabile în inimile românilor pentru care Majestatea Sa era nu doar Suveranul, dar şi cea mai înaltă instanţă morală.

Evitând să schiţez vreun gest, nicidecum să suspin sau să las vreo lacrimă să mi se furişeze din suflet, am căutat să găsesc calmul solemn al momentului istoric în care ne aflam. Nu mai puteam fi atent decât la un singur lucru: a venit Marea Trecere. Aveam în faţă mai bine de două ore de curs, dar, cu îngăduinţa tacită a domnului profesor (nu era un secret pentru nimeni că sunt un înfocat monarhist), m-am despărţit de discuţia despre Primul Război Mondial şi am păşit în Lumea Regelui[3].

Mi-am încredinţat ochii, braţele şi degetele executării planului. Momentele de concentrare alternau cu mici şocuri ale revelaţiei că trăim acest moment aievea. Mi-l imaginasem de atătea ori. Ţineam în frâu surescitarea cu disciplina pregătită în gând de atâta timp: „nu e momentul să fac vreo greşeală”.

Ce spunea planul?

Pe primul loc este comunicarea.

„Trebuie transmisă rapid şi eficient vestea morţii, precum şi a succesiunii existente”. Pe cine să mai anunţ? – vestea se răspândea deja cu o viteză incredibilă.

„Trebuie transmis un comunicat public pentru anunţarea decesului şi succesiunii”. Aveam textul. L-am recitit, nu i-am schimbat nicio virgulă. Cu degetele uşor tremurânde, am publicat textul pe pagina de Facebook. Era ora 14:00.

„În scrisoarea de condoleanţe pentru Familia Regală ne adresăm Majestăţii Sale Regina Margareta a României”. Nu era urgent, ce cuvinte de alinare mai puteam spune noi?

„Difuzarea unor texte privind succesiunea”. Deja apăruse comunicatul. Mai aveam zile să vorbim despre asta.

Pe locul doi era organizarea.

Primeam continuu telefoane, fiind la curs nu puteam răspunde la nici unul. Prin canalele noastre de comunicare, am anunţat colegii că ne vom întâlni la sediu peste câteva ore şi, împreună, vom merge să depunem candele şi flori la Palatul Elisabeta şi apoi la Palatul Regal.

În prima pauză, am fost sunat de un coleg; în faţa facultăţii se oprise o echipă Recorder.ro şi le-a propus să vorbească şi cu mine. Era o zi caldă. Nu aveam nimic de doliu, afară de o eşarfă neagră; mi-am pus-o la gât, să-mi acopere papionul. Am coborât, de la etajul 2, la parter. Nu-mi era clar câte din privirile care mă întâlneau ştiau ce se petrecuse. Nu-mi amintesc nici ce le-am spus jurnaliştilor[4]. Ştiu doar ce s-a difuzat: Azi suntem în 5 decembrie. Va fi o zi… în care o să ştim tot timpul că e ziua când a murit Regele Mihai, în ajun de Sfântul Nicolae.

Mă voi opri cu relatarea făcând o ultimă menţiune:

În seara aceea eram aşteptaţi la Palatul Elisabeta[5]. Evident, evenimentul s-a contramandat. Am apărut la palat mai târziu, cu flori şi candele. Oraşul era aglomerat. În seara aceea venea Moş Nicolae pentru copiii din toată ţara.

Palatul Regal 6.12.jpg

Vezi şi

Regina Margareta – primele două luni de domnie

_________

Note.

[1] Gheorghe Bâgulescu, Plâng cavalerii, în „Dimineaţa”, anul XLV, nr. 168, sâmbătă, 23 iulie 1927, p. 1: „Plâng cavalerii, Măria Ta. (….) În sufletul lor, dimineaţa de Sf. Ilie a înmuiat oţelul faptelor şi, pe obrajii sărutaţi de Măria Ta, au început să se furişeze astăzi lacrimi.”.

[2] Numele de cod al planului de acţiune pentru ziua când va muri Regina Elisabeta a II-a, anunţat de fraza-cheie: „London Bridge is down”.

[3] Titlul antologiei de texte dedicate jubileului de 90 de ani al Majestăţii Sale (2011), cordoonate de A.S.R. Principele Radu al României.

[4] Unul dintre ei era Laurenţiu Ungureanu, pe care-l cunoşteam.

[5] Seara dedicată societăţii civile, 5 decembrie 2017, Palatul Elisabeta (eveniment contramandat).

* Planul „Marea Trecere” a fost, din păcate, scurs in presă chiar în ziua morţii Regelui. Îl reproducem în forma finală:

Marea Trecere

– Procedura de urmat după anunţul decesului Majestăţii Sale Regelui Mihai I –

cu adnotări privind aplicarea planului.

 

Ora 13:55.

Stimați colegi,

Majestatea Sa Regele Mihai a încetat din viață astăzi la ora 13 (ora României).

Atașez anunțul oficial.

Vă rog să regăsiți în continuare procedura de urmat pentru a asigura desfășurarea funeraliilor în condiții de demnitate și a onora dispariția sa.

 

1) Comunicare:

1a) Trebuie transmisă rapid şi eficient vestea morţii, precum şi a succesiunii existente.

Exemplu:

Stimaţi colegi,

Astăzi, Majestatea Sa Regele Mihai I i s-a alăturat Reginei Ana în Împărăţia Cerească. Fiica sa, Margareta, este, începând de astăzi, Majestatea Sa Regina Margareta, Custodele Coroanei Române, în baza articolului 1.2.[1] din Normele Fundamentale promulgate de Regele Mihai I la 30 decembrie 2007.

Vom reveni cu anunţul manifestărilor ce vor urma, pentru a fi alături de Familia Regală în doliul pe care-l poartă la pierderea Regelui.

Trăiască Regina!

Trădat de toţi, loial tuturor.jpg

Totodată, vom difuza comunicatul oficial al Casei Regale.

1b) Trebuie transmis un comunicat public pentru anunţarea decesului şi succesiunii.

Comunicat

Astăzi, Naţiunea Română îşi plânge Regele.

Mihai I a primit ungerea ca Rege al Românilor cu Sfântul şi Marele Mir în 6 septembrie 1940, iar, în Catedrala Patriarhală, a fost încoronat de Patriarhul Nicodim cu Coroana Regală. După 30 decembrie 1947, când a fost alungat din ţara sa de invadatorii Europei de Răsărit, Regele Mihai I a purtat în exil Regatul, Coroana şi Dinastia.

Dinastia a revenit în România după 50 de ani, când, la 30 decembrie 1997, Mihai I, Regele Românilor, a anunţat decizia ca prima sa fiică, Margareta, să-i succeadă în toate drepturile şi prerogativele regale. Coroana pe care a purtat-o timp de 67 de ani a dat-o mai departe fiicei sale, la 30 decembrie 2007, când a numit-o „Custode al Coroanei Române”. România nu revenise la ea însăşi. Şi încă nu a revenit.

O veche proclamaţie ne îndeamnă să strigăm: Regele a murit! Trăiască Regina!

Margareta devine Regina Românilor şi gardianul Regatului României Mari, care există acum ca o amintire dar şi ca o promisiune. Dorinţa şi speranţa Regelui Mihai I a fost ca fiica sa să fii înconjurată cu afecțiune și încredere, în același fel în care au fost înconjurate Reginele Elisabeta, Maria și Elena, şi cu aceeași afecțiune și speranță cu care a fost înconjurată, ca Regină neîncoronată, Ana a României.

Noi, monarhiştii români, suntem alături de Regina Margareta şi de întreaga Familie Regală în aceste clipe de tristeţe. Avem datoria, faţă de noi şi generaţiile viitoare, de a împlini testamentul Regelui Mihai I: Stă doar în puterea noastră să facem ţara statornică, prosperă şi admirată în lume.

Aşa să ne ajute Dumnezeu!

După aflarea veştii, comunicatul a fost transmis public la ora 14:00.

margareta pe scaun

Despre Regina Margareta

S-a născut la Lausanne, în Elveţia, pe 26 martie 1949. Este prima fiica a Majestăţilor Lor Regele Mihai I şi Regina Ana ai României.

Majestatea Sa Regina Margareta este licenţiată în Sociologie, Ştiinţe Politice şi Drept Internaţional a Universităţii din Edinburgh, Scoţia.

Înainte de 1989, Principesa Margareta a fost implicată în proiecte ale Organizaţiei pentru Alimentaţie şi Agricultură din cadrul Naţiunilor Unite şi al Fondului Internaţional pentru Dezvoltarea Agriculturii (IFAD). În august 1989, când devenea evident că ceva avea să se schimbe în sfarşit în Europa de Est, Principesa Margareta a părăsit Organizaţia Naţiunilor Unite pentru a se dărui cauzei României.

A sosit în țară pe 18 ianuarie 1990. În acelaşi an a înfiinţat, împreună cu tatăl său, Regele Mihai, Fundaţia Principesa Margareta a României, dedicată sprijinirii bătrânilor şi tinerilor aflaţi în dificultăţi fizice sau materiale. La 18 ianuarie 2015, în prezența autorităților politice, a sărbătorit “Jubileul de Argint” al întoarcerii în țară.

Principesa Margareta a însoţit pe Regele Mihai în turneele susţinute în 1997 şi 2002 pentru sprijinirea aderării României la NATO şi Uniunea Europeană.

Alteţele Lor Regale Principesa Moștenitoare şi Principele Radu s-au căsătorit la 21 septembrie 1996. Din 2001, locuiesc la Palatul Elisabeta din Bucureşti, iar angajamentele lor publice se desfăşoară în capitală, în ţară şi în străinătate.

La 30 decembrie 1997, Majestatea Sa Regele Mihai I a anunțat, la București, că succesorul său în toate drepturile și prerogativele dinastice este Principesa Moștenitoare Margareta. În ziua de 30 decembrie 2007, Regele Mihai a numit pe Principesa Moștenitoare Margareta drept Custode al Coroanei române. La 1 martie 2016, Majestatea Sa a cerut Custodelui Coroanei să îl reprezinte, de aici încolo, în toate acțiunile publice.

Din 2015, Regina Margareta este preşedintele Societății Naționale de Cruce Roșie din România.

România Republică Coroana în Exil Margareta Custode

1c) În scrisoarea de condoleanţe pentru Familia Regală ne adresăm Majestăţii Sale Regina Margareta a României.

Radu al României devine Alteţa Sa Regală Principele Consort al României (cf. Normele Fundamentale-2007, art. 2.8).

Prima în linia de succesiune devine Alteţa Sa Regală Principesa Moştenitoare Elena a României.

Instituţia devine Casa Majestăţii Sale Reginei.

Textul adresat a fost:

Majestăţii Sale Margareta a României, Custodele Coroanei române,

Alteţei Sale Regale Principele Consort Radu al României,

Vestea dispariției Majestății Sale Regelui ne-a umplut sufletul de o imensă tristețe. Nădăjduim că Familia Regală, onorând moștenirea sa, va continua legământul Regelui Carol I.

Pe ultimul drum al Regelui din Exil spre Casă, până la înveşnicirea sa în pământul românesc de la Curtea de Argeş, membrii şi simpatizanţii asociaţiilor noastre vor fi alături de Familia Regală în a face Marea Trecere a Regelui un moment de demnitate, care a caracterizat toată viața Regelui Mihai.

Cu deosebit respect, ai voștri devotați,

Alianța Națională pentru Restaurarea Monarhiei

Clubul Monarhiştilor Bistriţeni

Clubul Monarhiştilor Clujeni

Margareta Charles funeralii

1d) Difuzarea unor texte privind succesiunea:

Succesiunea Dinastiei Române, pe înţelesul tuturor, Tudor Vişan-Miu

https://monarhiasalveazaromania.wordpress.com/2016/03/09/succesiunea-dinastiei-romane-pe-intelesul-tuturor/

Elev la catafalcul Regelui.jpg

2) Organizare:

2a) Imediat ce va fi posibil, cât mai rapid, va fi organizată o întâlnire a Biroului Permanent şi a Secretariatului General pentru:

– Realizarea unui program al A.N.R.M. în funcţie de cel al Familiei Regale, adăugând şi contribuţii ale asociaţiei.

În seara decesului, în Bucureşti, membrii A.N.R.M. vor aduce lumănări la Palatul Elisabeta din Bucureşti şi la bustul Regelui Mihai din Piaţeta Regelui. Acelaşi lucru va fi făcut de monarhiştii din oraşe unde există busturi ale Regelui Mihai, precum Craiova şi Tulcea.

Ultimul drum al Regelui Mihai va fi însoţit de întâmpinări ale Cortegiului Regal la aeroportul Henri Coandă din Bucureşti, la Sinaia, la Palatul Regal din Bucureşti şi la Curtea de Argeş.

Curtea de Argeş perspectivă.jpg

– Iniţierea unor slujbe de pomenire ale Regelui la mitropolii, episcopii, alte biserici;

Se va face o slujbă la Patriarhia Română.

Carte de condoleanţe Timişoara.jpg

– Deschiderea de cărţi de condoleanţe în judeţele României şi raioanele Republicii Moldova;

Se vor deschide cărţi de condoleanţe în:

Iniţiative oficiale

  • Municipiul Bucureşti: Palatul Regal (Calea Victoriei 49-53) şi Palatul Elisabeta (Şoseaua Kiseleff).
  • Sinaia (Prahova): Castelul Regal Peleş

Iniţiative private

Palatul Roznovanu Mihai Şora.jpg

  1. Municipiul Alba Iulia (Alba): Catedrala Ortodoxă (Încoronării)
  2. Municipiul Alexandria (Teleorman): Catedrala Episcopală Sf. Alexandru
  3. Municipiul Arad (Arad): Sediul Asociaţiei „Amicii Regelui Mihai” (strada Lucian Blaga nr.13)
  4. Municipiul Baia Mare (Maramureş): Holul Precturii oraşului Baia Mare (Strada Gheorghe Şincai nr. 37).
  5. Municipiul Bistriţa (Bistriţa-Năsăud): Casa Argintarului-Centrul German Bistriţa (str. Dornei nr.5).
  6. Oraşul Carei (Satu Mare): Castelul Károlyi
  7. Municipiul Chişinău: Ambasada României la Chişinău, Str. Bucureşti, nr. 66/1.
  8. Municipiul Cluj-Napoca (Cluj): Consiliul Judeţean Cluj (Calea Dorobanților nr. 106). În practică, printr-o mobilizare excepţională, un banner cu figura Regelui Mihai la ultima sa apariţie publică, alături de o carte de condoleanţe, a fost instalat pe Bulevardul Eroilor, între statuia Lupei Capitolina şi Monumentul Memorandiştilor.
  9. Municipiul Craiova (Dolj): Catedrala mitropolitană “Sfântul Dumitru”
  10. Oraşul Regal Curtea de Argeş (Argeş): Muzeul Municipal Curtea de Argeş – Secţia de Istorie.
  11. Municipiul Drobeta Turnu Severin (Mehedinţi): Castelul Artelor (Turnul de Apă), aflat pe str. Crișan.
  12. Municipiul Focşani (Vrancea): Ateneul Popular „Maior Gheorghe Pastia” (Bulevardul Unirii).
  13. Municipiul Galaţi (Galaţi): Biblioteca Judeţeană „V. A. Urechia” Galaţi (str. Mihai Bravu nr. 16) şi sediul Organizaţiei Galaţi a Alianţei Naţionale pentru Restaurarea Monarhiei (str. Basarabiei nr. 39)
  14. Municipiul Iaşi (Iaşi): Foaierul Ateneului Tătăraşi (Strada Ion Creangă nr. 14). Ulterior, cartea de condoleanţe a fost mutată în Palatul Roznovanu (Bd. Ștefan cel Mare și Sfânt nr. 11).
  15. Municipiul Piatra Neamţ (Neamţ): Biserica Domnească „Naşterea Sf. Ioan Botezătorul”[2].
  16. Municipiul Ploieşti (Prahova): Muzeul Județean de Artă Ion Ionescu-Quintus (Bulevardul Independenței 1)
  17. Municipiul Timişoara (Timiş): Societatea Timişoara (Str. Johann Wolfgang von Goethe, nr.2). În practică, s-a instalat la Catedrala Mitropolitană (Bulevardul Regele Ferdinand I).
  18. Municipiul Zalău (Sălaj): Primăria Zalău (Piața Iuliu Maniu 3)

Steaguri tricolore la procesiunea funeraliilor.jpg

2b) Contactarea membrilor A.N.R.M. din ţară pentru participarea la funeraliile regale din Bucureşti şi de la Curtea de Argeş. Coordonarea transportului.

Pe mail va fi transmis programul complet al funeraliilor. Acesta va fi comunicat şi telefonic de voluntarilor A.N.R.M. coordonaţi de echipe locale şi de Secretariatul General de la Bucureşti.

Se va organiza transportul Bucureşti-Curtea de Argeş cu un autocar care va porni de lângă Hotelul Intercontinental după funeraliile din Piaţa Palatului Regal. În realitate, autocarul a pornit din faţa Muzeului Militar Naţional, jumătate fiind ocupat de membrii ai Asociaţiei Tradiţia Militară, alături de care am călătorit împreună spre Curtea de Argeş.

Coroana de Oţel la Peleş.jpg

3) Media:

3a) Internet.

Difuzarea unor informaţii pentru înţelegerea dimensiunii istorice şi morale a personalităţii Regelui Mihai I.

https://tineretanrm.wordpress.com/2017/07/19/90-de-fapte-ale-regelui-mihai-i-in-90-de-la-proclamarea-ca-rege-al-romaniei/

Regele Mihai a fost:

– cel mai longeviv Mareşal al României.

– cel mai longeviv purtător al Ordinului „Mihai Viteazul”, clasa I.

– cel mai longeviv şef de stat dintre cei care au condus în timpul celui de al doilea război mondial.

– purtător al Ordinului Regal Victorian în grad de Mare Cruce (senior Knight Grand Cross of the Royal Victorian Order), din anul 1937. În 8 noiembrie 2012, Regele Mihai I a devenit primul suveran străin al carui blazon este aşezat în capela Ordinului.

– decorat de preşedintele Harry Truman ca Chief Commander of the Legion of Merit (1946).

– uns de Patriarhul României cu Sfântul şi Marele Mir la 6 septembrie 1940 şi încoronat în Catedrala Patriarhală cu Coroana Regală.

– preşedinte de onoare al Academiei Române în 1940-1947; a devenit membru de onoare în 2008.

şi:

– alături de Regina-Mamă Elena, „Dreaptă între Popoare” (1993), a salvat mii de evrei de la moarte.

– a reîntregit Ardealul în două luni după 23 august 1944, când, la 25 octombrie 1944, Armata Regală Română a eliberat nord vestul Transilvaniei.

– i-a întors spatele lui Hitler când l-a arestat pe prim-ministrul Ion Antonescu la 23 august 1944 şi i-a întors spatele lui Stalin când a intrat în greva regală din 21 august 1945-ianuarie 1946.

– s-a opus comunizării României; a sprijinit înfiinţarea unui guvern al românilor în exil; s-a adresat forurilor internaţionale în încercarea de a opri distrugerea satelor româneşti în anii ’70 şi ’80.

– a susţinut tot timpul unirea Basarabiei cu România.

– a susţinut prin campania regală din 1997-2007 aderarea României la N.A.T.O. (2004) şi U.E. (2007).

Trebuie arătat cum a fost silit să abdice la 30 decembrie 1947 şi obligat să părăsească ţara; că a trăit modest în exil; a fost împiedicat să revină în România până în 1997.

Cătălin Mihai Unirea Tv 5 decembrie.jpg

Preşedintele Alianţei Naţionale pentru Restaurarea Monarhiei (Cătălin Mihai) la 10Tv, „Ora Bucureştiului”, emisiune moderată de Alexandru Rotaru.

3b) Televiziuni:

TVR: „Ora Regelui” are pregătit filmul Moştenirea, un istoric al domniei Regelui Mihai I îmbinând secvenţe istorice cu o dezbatere istorică purtată de Răzvan Apetrei, Andrei Berinde, Oana Vieru şi Tudor Vişan-Miu.

Acest film a fost difuzat în seara funeraliilor, 16 decembrie 2017.

Gabriela Firea monarhie.jpg

3c) Culegere de reacţii.

Pe blogul www.monarhiasalveazaromania.wordpress.com sau altă platformă vor fi culese reacţiile pozitive privind moartea Regelui Mihai I şi Familia Regală.

Această culegere a apărut la adresa

https://monarhiasalveazaromania.wordpress.com/2017/12/16/o-natiune-intreaga-isi-plange-regele-mesaje-la-moartea-suveranului/

Cu torţe la Curtea de Argeş2.jpg

_________________

NOTE

[1] Normele Fundamentale ale Casei Regale a României (30 decembrie 2007), art. 1, pct. 2): „Şeful Casei Regale a României, potrivit tuturor practicilor şi convenţiilor de astăzi, este de jure sau de facto Suveran, în termeni de autoritate asupra Casei Regale a României, la orice moment. Imediat după decesul Şefului Casei Regale a României, fără vreo proclamaţie ulterioară, Moştenitorul Evident sau Moştenitorul Prezumptiv, în funcţie de cine va fi în viaţă şi primul în linia de succesiune la acel moment (Principesa Margareta – n.n.), va primi din acea clipă titlul şi apelativul de Rege sau Regină (M. S. Regina Margareta – n.n.), indiferent de poziţia Familiei ca Dinastie domnitoare sau ne-domnitoare şi indiferent dacă, mai târziu, va alege sau nu să nu folosească un asemenea titlu sau apelativ.”

[2] 1498, ctitorie a domnitorului Ştefan cel Mare, strămoş al Reginei Ana.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s