Tinerii monarhiști deplâng morții revoluției. ”Regele a salvat 1.000 de vieți de tineri în 47, libertatea le-a luat în 89.”

MANIFESTUL TINERETULUI ROMÂN MONARHIST

În urmă cu 29 de ani, tineri și oameni de toate vârstele s-au ridicat hotărâtor împotriva regimului comunist, care timp de 40 de ani a ucis elitele țării, a îndoctrinat persoane, a ridicat pe român contra român în viața cotidiană, a schingiuit arhitectura și clădirile de patrimoniu din țară și, cel mai grav, a răpit o bucată de istorie. Glasurile dezaprobatoare ale celor care protestau în 1989, au acoperit strigătele neputincioase, de la balcon, ale celui care fusese conducătorul suprem, iar un ecou puternic al acestora răsună și în ziua de astăzi în conștiința națională, rămânând un far călăuzitor și un exemplu de conduită pentru vremuri tulburi.

Regimul comunist a fost cea mai neagră filă din istoria noastră milenară, ca neam. A încercat să inhibe personalități, să ne facă pe toți egali în inferioritate, față de partid. A favorizat ruperea frontierei României Mari, încercând să creeze mai multe identități naționale în rândul românilor aflați sub ocupație. Cu susținerea Moscovei și a tancurilor sovietice a instaurat republica (fără un vot din partea populației), o formă de guvernământ ilegitimă și străină pentru poporul român până în 1947, de-a lungul unei istorii pline de voievozi, domnitori și regi.

Nici până în ziua de astăzi românii nu au avut o oportunitate să-și exprime poziția față de o formă de guvernământ sau alta. După cum zicea Majestatea Sa, Regele Mihai: „Ei (n.r. conducătorii) știu mai bine decât toți că republica a fost instalată fără să se consulte părerea poporului. Acum vor s-o consulte, dar pentru a o determina să legitimeze vechea fraudă.”.

La abdicarea Regelui din `47, popularitatea monarhiei se situa la cote foarte mari. După ani de propagandă comunistă, însă, și după apariția unor generații care nu s-au născut în timpul Regatului, popularitatea regalității românești a scăzut drastic, însă a crescut intens după 1990, situându-se în prezent, după anumite sondaje, la 40% popularitate.

Noi, tinerii monarhiști români, în calitatea noastră de patrioți și iubitori ai istoriei românești, condamnăm cu fermitate republica și tot ce a adus ea poporului român, iar promovarea acesteia o catalogăm drept o trădare adusă țării și valorilor acesteia. De 29 de ani ne amăgim că va fi mai bine. Așteptăm nerăbdători alegerile prezidențiale, ca să punem ștampila pe un candidat al unui partid politic, care nu are pregătire pentru conducerea statului, dar în care ne punem speranța că va aduce o schimbare în bine, de care predecesorii săi nu au fost în stare. Singura problemă este că nu doar omul trebuie schimbat, ci întregul sistem.

Un monarh este capabil să ofere României ceea ce-i lipsește acum: stabilitate. Întrucât nu aparține niciunui partid, el este factorul mediatic pe scena politică, taxând erorile guvernamentale ale oricărui partid, în egală măsură.

Câteva prerogative ale monarhului, recunoscute de Constituția din 1923, constituția României Mari, sunt că acesta poate dizolva Parlamentul și convoca alegeri în termen de câteva luni de la dizolvare, în caz de abuzuri produse în procesul de legiferare. Iar guvernul, deși e format din membri ai partidului care a câștigat alegerile, e subordonat direct suveranului. Prim-ministrul și cabinetul său (puterea executivă din stat) sunt reprezentanții direcți ai Coroanei, nimic nu se aproba fără acceptul acesteia.

Toți președinții României au eșuat lamentabil în a-și aduce benefic contribuția în favoarea țării și astfel, de a rămâne pe vecie amintiți în paginile cu filă lucioasă ale istoriei noastre, alături de mari personalități, care au fost, fie monarhi (deloc surprinzător), fie militari. Unii președinți au fost dictatori, alții tot dictatori, ascunși însă sub o mască a liberalizării, asta în timp ce chemau minerii să bată studenții revoltați împotriva comunismului “cu față umană”. Iar la extrema opusă se află unii care au tăcut un mandat întreg, iar cu câteva luni înaintea alegerilor, au început să devină activi și să se bată pentru electoratul pierdut în perioada mare de inactivitate. Așa funcționează jocurile politice în România: realizările, cât de mici, trebuie înghesuite toate în câteva luni, obligatoriu înainte de alegeri. Ca să nu uite românul și să voteze.

Toate acestea în timp ce membrii Familiei Regale, încă din perioada în care se bucurau de un număr foarte mic de susținători, s-au implicat și au militat pentru interesele României, loiali, fără a aștepta ceva în schimb sau a afișa semne de oboseală. Niște exemple concrete care să susțină afirmația anterioară sunt: lobby-ul făcut pentru intrarea în NATO și UE; înființarea fundației „Principesa Margareta a României”, care a ajutat de la înființare și până în prezent, copii orfani, bătrâni singuri, tineri talentați etc.; vizite în comunitățile istorice românești, cu precădere în Republica Moldova și numeroasele misiuni diplomatice internaționale, purtate de Familia Regală în favoarea țării.

Solicităm clasei politice din România să servească just interesele naționale, având ca punct de reper istoria, în special cea din ultimul secol, și să se poziționeze deschis pentru reinstaurarea monarhiei. Solicităm Parlamentului României să se întrunească sub formă de Adunare Constituantă, să abroge actuala constituție și să o pună în vigoare din nou pe cea din 1923. Indiferent de orientarea politică, invităm toți românii, din țară, din teritoriile istorice românești din afara granițelor și din diaspora să ceară revenirea Coroanei de Oțel în fruntea statului, pentru a înceta dezbinarea fără precedent, care are loc între noi toți. Avem nevoie, din nou, de un lider adevărat, nu doar de un șef de stat. Un lider al cărui mandat și plan de acțiune să fie pe viață, nu doar pe cinci, maxim zece ani. Un lider care, încă din primii ani de viață, să fie pregătit pentru funcția de conducere a destinelor națiunii pe care o reprezintă.

Actualul imn de stat ne amintește mereu, când este intonat, că trebuie să ne deșteptăm. Cu tristețe constatăm că avem și motive și că reprezintă cu o acuratețe foarte mare situația politico-socială românească, cu sute de mii de români care emigrează anual, din cauza sărăciei și a lipsei de perspective pentru o viață demnă, din cauza conducătorilor politici incompetenți, din cauza lipsei unor lideri care să constituie un exemplu pentru membrii societății.

Înainte de 1947, monarhul era, prin conduită și acțiuni, o paradigmă pentru clasa politică și societate deopotrivă. Ca buni români, trebuie să acționăm și să milităm pentru interesele țării și să aducem înapoi, în fruntea țării, pe Șeful Familiei Regale, întruchipat în prezent de Majestatea Sa Margareta, Custodele Coroanei Române.

Trăiască România! Trăiască Coroana! Trăiască Regina!

David-Ștefan Ioniță, locțiitorul președintelui

Organizației de Tineret a Alianței Naționale pentru Restaurarea Monarhiei

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s