ARHIVA INEDITĂ. Mihai Ricci, consilierul Principesei Margareta, publică fotografii şi discursuri ale Regelui din anii ’90.

Mihai Ricci, coordonator al acţiunilor Familiei Regale a României din anii ’90 (cu titlul oficial de Secretar particular al ASR Principesa Margareta), a publicat o serie de documente şi fotografii din colecţia sa particulară, prezentând vizite ale Regelui Mihai din 1990-1997 precum şi discursurile ale Majestăţii Sale, în formatul oficial cu cifrul şi semnătura Regelui Mihai. Cu permisiunea domniei sale reproducem aici fotografii şi documente din arhiva sa personală.

Dl. Ricci a fost numit Secretar particular al ASR Principesa Margareta, în timp ce domnul Constantin Brâncoveanu a fost numit Secretar particular al MS Regele Mihai. „Distanţele, faptul că noi lucram pentru traiul zilnic şi lipsa de mijloace au făcut că noi doi am asigurat alternativ sau împreună prezenţa necesară. Singura altă numire din acea perioadă a fost cea a d-lui. George Antoniade în funcţia de Şef al Casei MS Regelui. După ce a fost clar că Regele va fi împiedicat să intre în Ţară, Regina a exprimat dorinţa să meargă ca să ţină flacăra aprinsă în 1992. Majestatea Sa a întrebat pe Irina [soţia domnului Mihai Ricci – n.red.] dacă se poate angaja să o însoţească. I-a spus ca nu va avea alt titlu decât cel de prietenă a Familiei”, precizează domnul Mihai Ricci. Pentru susţinerea neîntreruptă a activităţilor Familiei Regale, în anul 2008, domnul Mihai Ricci a fost decorat cu „Crucea Casei Regale”, iar doamna Irina Ricci cu Medalia Regele Mihai I pentru Loialitate.

ARHIVA MIHAI RICCI

FOTOGRAFII

Regina Ana la Opera Comică din Paris

Salutul organizatorilor
Salutul organizatorilor. Foto © Arhiva Mihai Ricci.
Majestatea Sa Regina însotità de Irina Ricci
Majestatea Sa Regina însoţită de Irina Ricci. Foto © Arhiva Mihai Ricci.
Loja M.S. Regina
Loja: M.S. Regina, cu dnele. Marie- France Ionesco, Maria Brătianu,Irina Ricci şi dnii.Mihai Ricci si dr. Jean Floresco. Foto © Arhiva Mihai Ricci.

Loja M.S. Regina. Cu dnele. Marie- France Ionesco, Maria Bràtianu,Irina Ricci si dnii.Mihai Ricci si dr. Jean Floresco presedintele Fundatiei

Discursul M.S. Reginei pe scena Operei Comice din Paris. Cu Dr. Jean Floresco, Presedinte al Fundatiei pentru Ajutor European
Discursul M.S. Reginei Ana pe scena Operei Comice din Paris. Cu Dr. Jean Floresco, Preşedinte al Fundaţiei pentru Ajutor European. Foto © Arhiva Mihai Ricci.

Sfintele Sărbători de Paşti la Catedrala Metropolitană din Timişoara, 1997

În Catedrala din Timisoara.Sf. Pasti 1997Sfintele Pasti 1997 în Catedrala din Timisoara

August 1997

August 1997

Cu poporul Sàu. În toate momentele de emotie, Càuta privirea Reginei
„Cu poporul Său. În toate momentele de emoţie, Regele caută privirea Reginei.” Foto © Arhiva Mihai Ricci.

Primirea la reşedinţa metropolitană din Timişoara, 25 septembrie 1997, găzduiţi de ÎPS Nicolae

Primirea la Resedinta Mitropolitanà. Sept. 1997.jpeg

La Opera din Timişoara

Loja Regalà. Opera din Timisoara 1997. Majestàtile Lor, IPS Nicolae, dl.primar Ciuhandru, Irina Ricci, Betty Dragomirescu
Loja Regală, Opera din Timişoara 1997. „Majestăţile Lor, ÎPS Nicolae, dl.primar Ciuhandu, Irina Ricci, Betty Dragomirescu.”

Iaşi. Octombrie 1997

MMLL cu Patriarhul Ecumenic, PF. Teoctist, IPS Daniel. Iasi, Octombrie
Majestăţile Lor cu Patriarhul Ecumenic, PF. Teoctist, ÎPS Daniel. Iaşi, Octombrie. Foto © Arhiva Mihai Ricci.

Iasi Oct

La Racla Sfintei Parascheva
La Racla Sfintei Parascheva

La Târgul Lăpuş

Sosirea la Târgul Làpus.jpeg

La Primària din Târgul Làpus
La primărie. Foto © Arhiva Mihai Ricci.

Sosirea la Rohia

Sosirea la,Rohia. - cu Iustin Sigheteanul
Foto © Arhiva Mihai Ricci.

Pe şosea la intrarea într-un sat

Pe sosea la intrarea într-un sat. Cu A. Bàdin si Marius Ghilezan.jpeg

Mihai Ricci relatează o întâlnire a istoricilor din August 1997: „A fost un moment deosebit, deşi foarte tensionat.” În casa de oaspeţi a Inspectoratului Şcolar „au fost momente amuzante când Majestatea Sa a făcut să funcţioneze utilităţi care erau defecte – normal căci casa nu era locuită permanent. Urcat pe un scaun, a rebranşat balonul de apă caldă, şi tot aşa a reparat storul din dormitor care nu funcţiona. A mai făcut ceva, în genunchi pe sub pat, şi a făcut să curgă apa de la toaletă….Cel mai comic moment a fost când a apărut bucătarul pus la dispoziţie de primar. Cămaşa albă impecabilă, coif alb pe cap ca bucătarii cu 3 stele la Michlain şi ….pantaloni scurţi. Acolo am primit propunerea TVR pentru emisiune. Regele şi-a dat acordul imediat, deci nu noaptea, iar noi am petrecut noaptea cu cei 5 istorici sosiţi târziu seara. Singura mea experienţă de producàtor TV, cu personalităţi importante dar cu care nu mi-a fost uşor ….”

TEXTE

La 23 august 1990

Textul transcris: Actul de la 23 august 1944 povestit de Regele Mihai ca autor 

23 august 1990-123 august 1990-223 august 1990-323 august 1990-423 august 1990-523 august 1990-6

„Abdicarea va urma”, însemnare pe text.

„În ce împrejurări am fost detronat şi silit să abdic”

„M-am întors în ţară la 21 decembrie 1947, de la Londra, unde fusesem la nunta Principesei Elisabeta, actuală Regină a Angliei. De luni de zile, guvernul comunist impus de Vîşinski nu mă mai ţinea la curent cu treburile Statului. Fusesem, încetul cu încetul, ţinut deoparte. Întâlneam guvernul doar la manifestaţiile protocolare. Mă simţeam izolat, urmărit, socotit jenant. În cursul călătoriei mele, am înţeles de ce guvernul Groza îmi îngăduise să asist la ceremoniile de la Londra; spera că nu mă voi întoarce, că scapă de prezenţa mea. În timpul absenţei mele, a fost o remaniere de guvern şi Ana Pauker a devenit ministrul nostru de externe. Numirea ei era ilegală, căci în prerogativele mele constituţionale se afla şi numirea miniştrilor. Eu, la Londra, o întâlnisem pe Principesa Ana de Bourbon şi la Lausanne, unde ne-am oprit în drum spre Bucureşti, ne-am logodit. Mareşalul Curţii Regale, Dimitrie Negel, a fost trimis de mine imediat la Bucureşti, ca să anunţe, conform legii, guvernul, în vederea căsătoriei mele. Răspunsul a fost dat de Ana Pauker într-o conferinţă de presă, în care afirma că România nu are mijloacele să-şi ofere o nuntă regală. Ce e drept, regimul instaura mizeria, dar eu eram hotărât să fac o nuntă modestă şi să asigur cheltuielile ei. Răspunsul şi felul în care a fost dat m-au lămurit: comuniştii adăugau un nou argument ca să nu mă întorc şi voiau să-l folosească pentru a demonstra că sunt un trădător, că-mi calc datoria şi-mi părăsesc Ţara pe simple motive sentimentale.

La întoarcerea mea, mă aştepta guvernul la gară. Atmosfera era de gheaţă. Toţi miniştrii îşi purtau dezamăgirea pe faţă. A doua zi, la întronizarea a trei noi mitropoliţi, l-am întâlnit pe Groza. Mi-a vorbit de ajutorul dat de Stalin pentru ca România să înainteze pe calea comunismului şi, deodată, a adăugat că va veni ziua când România nu mai avea nevoie de monarhie, dar el, deşi republican, nu crede că momentul potrivit va interveni înainte de zeci de ani.

După câteva zile, am plecat cu Mama mea, Regina Elena, la Sinaia. Pregăteam acolo tradiţionalul mesaj de Anul Nou către Români. În seara de 29 Decembrie, Groza a telefonat mareşalului curţii, cerând să vin la Bucureşti a doua zi, însoţit de Mama mea. Avea să-mi vorbească urgent despre o problemă de familie. Am vrut să sper că era vorba de viitoarea mea căsătorie.

A sosit în audienţă însoţit de Gheorghiu-Dej, secretarul-general al partidului comunist. Scopul audienţei, a spus el, este stabilirea condiţiilor unui divorţ amiabil, adică abdicării mele. Am răspuns, bine înţeles, că nu guvernul hotărăşte abdicarea mea ci numai poporul, care a plebiscitat instaurarea dinastiei, este în drept să ceară plecarea ei. Degeaba am insistat. Pentru el, cuvântul poporului nu avea nici o importanţă. Când le-am expus că nu am dreptul să-mi calc jurământul dat de a ocroti naţiunea română, Dej mi-a răspuns fără ocol că tocmai de aceea trebuie să am contacte cu Americanii şi Englezii. Învinuirea avea să devină ameninţarea de a mă trimite în judecată pentru aceste contacte, după ce refuzasem să accept banii oferiţi pentru a abdica. După mai bine de o oră de astfel de penibile discuţii, în care nu-mi erau luate în seamă obiecţiile mele că nu mă pot dezice, că nu-mi pot călca jurământul, că abdicarea cerută este contrară Constituţiei şi că aştept horărârea poporului, Groza a scos o hârtie din servieta sa şi, dându-mi coala, mi-a arătat unde să o iscălesc. Era actul de abdicare. M-am ridicat şi, cu hârtia în mână, am ieşit din salon să o citesc în biroul meu. Nu puteam s-o fac în faţa lor. Eram prea zdruncinat.

În lipsea mea, Dej i-a spus Mamei mele că se miră cât sunt de patriot, iar Groza i-a arătat cât de deştept şi prevăzător este, scoţând din buzunar un pistol pe care-l luase cu el, ştiind, a mai zis el, că sunt un om hotărât şi s-a temut să nu-l arestez.

În casa de la Şosea în care ne aflam, nu mai erau prezenţi decât mareşalul curţii şi secretarul meu particular. Mi s-a raportat că telefoanele sunt tăiate şi că, în jurul casei, sunt trupe care înconjurau reşedinţa din divizia Tudor Vladimirescu, divizie organizată în URSS de Ana Pauker din prizonieri români îndoctrinaţi.

M-am întors în salon şi am întrebat pe Groza şi Dej cum de au îndrăznit să creeze asemenea situaţie. Mi-au răspuns, ei, care-mi spuseseră printre altele că ştiu prea bine că poporul mă iubeşte şi de aceea trebuie să plec, că poporul este nerăbdător să afle că abdic şi armata a venit să-l potolească! Le-am spus că refuz să iscălesc în ciuda situaţiei făurite de ei. În acest caz, au spus ei, vor fi mulţi morţi, studenţi arestaţi în urma manifestaţiilor împotriva comuniştilor şi în favoarea mea vor fi omorâţi la noapte.

Înmărmurit, nu am avut altceva de făcut decât să iscălesc, neputând lua o astfel de răspundere. Nu fără a le spune că sunt şi aşa prea multe victime şi că nu vreau să moară Românii din cauza mea… Şi le-am mai spus că această abdicare o consider smulsă cu sila, nu făcută de bună voie. [sublinierea redacţiei]

În Februarie 1948 la Londra şi în Martie la New York, am declarat în mod public să abdicarea mea este nulă fiindcă a fost obţinută prin constrângere şi şantaj.”

Abdicare1Abdicare2

6 decembrie 1991, mesaj înaintea referendumului pentru aprobarea constituţiei, organizat Duminică, 8 Decembrie 1991

„Poporul român, asemenea celorlalte popoare eliberate de sub tirania comunistă, nu va tolera până la urmă să fie deposedat de dreptul de a decide forma de stat şi de a alege pe cei chemaţi să o slujească. Apărarea şi garantarea acestor drepturi este nu numai o datorie pe care o avem faţă de noi înşine, dar şi o obligaţie faţă de cei ce, fără vina lor, au fost despărţiţi de teritoriul patriei-mame şi nu pot participa la referendumul de Duminică.

Dumnezeu să vă binecuvânteze şi să vă călăuzească!”

6 decembrie 1991-16 decembrie 1991-26 decembrie 1991-3

„Thanksgiving. Reconciliation and Hope”, 7 mai 1995

„În ziua de 7 Mai am asistat în Catedrala Sfântul Pavel din Londra la Slujba religioasă „Thanksgiving Reconciliation and Hope „. Momentele de adâncă şi gravă reculegere, profunzimea spirituală şi semnificaţia istorică a acestei unice mari adunări nu au putut să nu emoţioneze pe toţi cei care au împărtăşit acele clipe în care au fost celebrate gratitudinea pentru combatanţii eroi reconcilierea între duşmani, speranţa pentru toţi şi mai cu seamă pentru copiii noştrii.

În ultimii cinci ani, ca şi mulţi alţii, am sperat că Ţara noastră va izbuti să depăşească încercările şi să-şi regăsească, faţă de sine şi de alţii, locul său firesc. De aceea am considerat că este de datoria mea să servesc orice iniţiativă care ar permite atingerea acestui obiectiv. În acest sens am fost putenic inspirat de exemplul spaniol.

Am fost impresionat de felul în care s-a instaurat dialogul între vărul meu, REGELE JUAN CARLOS, domnul SANTIAGO CARILLO, şeful partidului comunist spaniol, şi domnul Felipe Gonzales, şeful partidului socialist muncitoresc spaniol.

Din acest dialog a luat naştere un acord personal şi politic care a permis restaurarea democraţiei şi mobilizarea tuturor energiilor, fără excepţie, în serviciul interesului naţional. 

Acest acord a dat Spaniei un imens prestigiu şi o necontestată autoritate faţă de ea însăşi, de Europa şi de restul lumii. Cei doi bărbaţi de stat pe care i-am citat, au înţeles şi acceptat rolul eminent pe care l-ar putea juca în favoarea reconcilierii şi a unităţii naţionale, un Rege. Patriotismul şi vederile largi ale acestor trei personalităţi au permis poporului spaniol să depăşească experienţa dramatică a războiului civil, să-şi exprime preferinţele politice respectând diferenţele şi să se integreze temeinic între democraţiile europene.

Sunt convins că o evoluţie asemănătoare ar fi în interesul superior al Ţării noastre.
Toate informaţiile şi analizele de care dispun arată că o astfel de evoluţie este posibilă şi rezonabilă.

Am aràtat prin numeroase luări de poziţie publice şi întrevederi particulare, atât opiniei publice româneşti cât şi conducătorilor lor săi, ce rol aş putea avea în slujba poporului român, nu ca actor în viaţa politică dar, în spiritul Constituţiei din 1923, ca garant şi întruchipare a reconcilierii tuturor Românilor, fără excepţie, şi a unităţii naţionale necesare pentru renaşterea socială, economică, politică şi morală a Ţării noastre.

Ceremonia de la Catedrala Sfântul Pavel din Londra m-a întărit în voinţa de a face tot ce îmi stă în puteri pentru a contribui de manieră eficace şi responsabilă la aceastà renastere. [sublinierea redacţiei] Sunt cu atât mai hotàrât cu cât văd că în sufletul românesc a rămas încă deschisă o rană adânc deschisà. De mai multe decenii, compatrioţii noştrii au cunoscut speranţe mari şi decepţii amare. Printre vicisitudinile vieţii politice, ei caută prin muncă, credinţă şi cu răbdare îmbunătăţirea vieţii lor de zi cu zi şi sensul viitorului lor. Cunoaştem cu toţii calităţile remarcabile ale ţăranilor, muncitorilor, soldaţilor, intelectualilor şi clerului din Ţara noastră. Ştim că România a avut dintodeauna imense bogăţii naturale şi resurse umane şi materiale. Ele nu pot fi pe deplin mobilizate numai dacă sufletul românesc nu va mai lovit, divizat, şovăielnic şi resemnat.”

mai 1995-1mai 1995-2

6 Mai 1995, Londra: 50 de ani de la victoria Aliaţilor în Al Doilea Război Mondial.

Cuvântul Regelui la întâlnirea organizată de British-Romanian Association, Londra, 6 Mai 1995.


Cuvântul Regelui la întâlnirea organizatà de British-Romanian Association Londra 6 Mai 1995-1Cuvântul Regelui la întâlnirea organizatà de British-Romanian Association Londra 6 Mai 1995-2Cuvântul Regelui la întâlnirea organizatà de British-Romanian Association Londra 6 Mai 1995-3

Traducerea în limba engleză, realizată de Principesa Margareta, pentru participanţii britanici şi pentru presă

textul completat si tradus în limba englezà de ASR. Principesa Margareta-1textul completat si tradus în limba englezà de ASR. Principesa Margareta-2

Mesajul Majestăţii Sale Regele Mihai către Ţară. 10 Mai 1995

„Români,

Gândurile Mele se îndreaptă şi de acest 10 Mai către fiecare dintre voi. Ştiu că tinerii vor citi acest mesaj din balconul din Piaţa Universităţii, loc simbol de speranţă şi încredere în viitor.

Mai ştiu că pentru mulţi dintre voi greutăţile sunt mari şi încep să-şi facă loc sentimentele de descurajare. Vouă, copiilor şi nepoţilor celor care, acum 50 de ani, de 10 Mai 1945, au manifestat pentru menţinerea instituţiilor noastre democratice, vă spun că sunt pe deplin încrezător în capacităţile voastre şi în renaşterea României.

Românii au dovedit, atunci, că sunt capabili să poarte povara eforturilor şi lupta pentru libertatea unui întreg continent. Prin sacrificiile sale, glorioasa armată română nu a eliberat şi reîntregit numai teritoriul naţional, ci a luptat victorioasă, alături de Aliaţi, până în inima Europei.

Nimic de-a lungul vieţii Mele nu mi-a adus mai mare satisfacţie şi mândrie decât faptul că am condus forţele noastre armate. Contribuţia deosebită la terminarea războiului adusă de România şi de eroii săi, care au fost pomeniţi aici la Londra, a fost recunoscută şi de eroii săi, care au fost pomeniţi aici la Londra, a fost recunoscută prin însăşi invitaţia oficială pe care mi-a acordat-o guvernul britanic.

Români,
Am fost bucuros să constat că RECONCILIERE şi PACE, cuvinte pe care nu am încetat să le repet în ultimii cinci ani, au fost rostite de toate personalităţile care au luat cuvântul în momentele solemne ale festivităţilor de comemorare a sfârşitului războiului ce au avut loc aici, la Londra. Obiectivele noastre sunt astăzi cele ale întregului continent.

România şi românii meritau mai mult decât s-a înfăptuit în ultimii cinci ani. Avem datoria să ducem împreună la bun sfârşit ceea ce am început în 1944 şi 1945.

Aşa să ne ajute Dumnezeu!”

8 mai 1995

Mesajul Regelui Mihai I la moartea lui Corneliu Coposu, 14 Noiembrie 1995

„Profund îndurerat de trecerea în veşnicie a lui Corneliu Coposu mă alătur în doliu familiei sale, partidului căruia i-a închinat viaţa şi tuturor românilor loviţi de pierderea marelui om de stat.

Dimensiunea sa etică l-a impus ca un necontestat reper şi simbol al valorilor esenţiale ale neamului nostru. Autoritatea sa morală a constituit coloana vertebrală a structurilor care, din decembrie 1989, au reunit toţi românii dornici să scoată ţara din impas. Prin caracterul său ferm a impus respect până şi adversarilor săi cei mai încrâncenaţi. Viaţa exemplară a acestui mare român a fost o pildă pentru toţi cei care l-au cunoscut.

Împreună cu întreaga Familie Regală am fost impresionat de seninătatea cu care a trecut prin încercările care i-au zdruncinat sănătatea, dar nu i-au clintit crezul. Dârz şi demn a luptat până la sfârşit. Om al datoriei, suflet generos, fidel Ţării şi Coroanei, Corneliu Coposu a trăit prin dăruirea de sine.

Salutul cel mai demn de memoria lui Corneliu Coposu, pe care i-l pot aduce cei care-l însoţesc pe ultimul drum, este promisiunea de a duce la împlinire cele începute de el. Tuturor, şi mai ales tinerilor, să fie pildă de patriotism, devotament şi tărie de caracter.

Românii ştiu cât de mult dorea Corneliu Coposu să ne putem întoarce acasă spre binele Ţării. Tot atât de mult aş fi dorit şi eu să mă aflu alături de cei care îi aduc un ultim omagiu. De aici, de departe şi de pe pământ străin, îi închin un gând pios şi mă rog pentru odihna sufletului său.

Dumnezeu să-l ierte şi să-l primească în împărăţia Sa!”
14 noiembrie 1995.jpg

Relatarea lui Mihai Ricci: „Vestea tristà am primit-o prin telefon de la ASR Principesa Margareta. Mi-a spus cà Majestàtile Lor se aflau la Familia Regalà a Belgiei si cà nu reusesea sà Le contacteze. Mi-a cerut c , în asteptare, sà fac o propunere de mesaj. Si sà mà pregàtesc sà mà duc la Versoix. Dupà cum am mai spus, scriu greu si sunt lipsit de spontaneitate. De aceastà datà, desi primisem câteva sugestii- cuvinte cheie – de la un vechi si fidel prieten al Presedintelui Coposu, nu s-a legat nici o frazà. Am iesit si am mers o vreme pe malul Marnei. Întors acasà, m-am asezat la birou si am scris direct, fàrà pauzà si fàrà sà recitesc textul de mai jos. La Versoix, am ajuns putin înaintea Majestàtilor Lor. Principesa mi-a spus cà anuntase autoritàtile de dorinta Regelui sà meargà la funeralii si astepta ràspunsul. I-am dat Regelui manuscrisul cu textul, l-a citit si fàrà sà schimbe vre-un cuvânt, l-a semnat, a fàcut o copie si mi – a înapoiat originalul. Ràspunsul negativ de la Bucuresti a venit la ora plecàrii càtre aeroport. Regele a asteptat cu geamantanul fàcut pânà în ultimul moment. [sublinierea redacţiei] La Bucuresti, am dat manuscrisul semnat de Rege surorilor Presedintelui Coposu. Între timp, Marilena Rotaru a avut gândul si inspiratia sà roage sà fie trimes un mesaj înregistrat pe care chiar dânsa l-a transmis în Piata Universitàtii.”

Un comentariu la &8222;ARHIVA INEDITĂ. Mihai Ricci, consilierul Principesei Margareta, publică fotografii şi discursuri ale Regelui din anii ’90.&8221;

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s