De ce Principesa Moştenitoare Margareta a obţinut cetăţenia elveţiană, a doua cetăţenie pe lângă cea română

Principesa Margareta cetatenie elvetiana
Miercuri, 28 iunie 2017, Alteţa Sa Regală Principesa Moştenitoare Margareta a primit cetăţenia Confederaţiei Helvetice. Foto: Patrick Martin.

Miercuri, 28 iunie 2017, Alteţa Sa Regală Principesa Moştenitoare Margareta, Custodele Coroanei Române, a primit cetăţenia elveţiană. Despre acest lucru s-a scris în presa elveţiană, articolul Une altesse royale parmi les naturalisés à Lausanne (de Laurent Antonoff) fiind preluat, ziua următoare, şi în presa românească.

În declaraţia oferită jurnaliştilor, Alteţa Sa Regală prezintă motivul obţinerii cetăţeniei elveţiene: «Era momentul să devin cetățean elvețian. Familia noastră regală și cantonul Vaud, Elveţia, împart o istorie comună. M-am născut la Lausanne. Tot aici m-am măritat. Elveția a fost singura mea casă când familia mea a fost în exil. Astăzi îi mulțumesc pentru tot ce a făcut pentru noi. Sunt româncă, dar Elveția este țara mea adoptivă.» [1]

Altfel spus, Principesa Moștenitoare a primit naționalitatea elvețiană ca un omagiu pe care Alteța Sa Regală îl aduce țării care a adăposit familia sa o jumătate de secol. Alteța Sa Regală s-a născut în exil, la Lausanne, la 26 martie 1949, a urmat școala primară, școala generală și liceul în Elveția, s-a căsătorit la Lausanne și a creat Fundația Principesa Margareta în Elveția. Alteţa Sa Regală este româncă, dar o româncă care nu uită să mulțumească.

Născută la 26 martie 1949 la Lausanne, Principesa Margareta a devenit cetăţean român în anul 1997, când Majestăţii Sale Regelui Mihai I i s-a redat cetăţenia română.

Regelui Mihai i s-a retras ceţătenia română la 22 mai 1948 prin Decizia Consiliului de Miniştri nr. 797, în acelaşi timp cu mama sa, Regina Elena, unchii şi mătuşele sale, Principesa Elisabeta, Principesa Ileana şi Principele Nicolae.  Cetăţenia română i-a fost redată Majestăţii Sale prin Hotărârea de Guvern nr. 29 / 1997 dată de Guvernul Victor Ciorbea la 25 februarie. Efectul HG 29 / 1997 a avut efect retroactiv: astfel, şi Principesei Moştenitoare Margareta i-a fost recunoscută cetăţenia română prin transcrierea certificatului de naştere încheiat în străinătate. Acest lucru s-a întâmplat şi pentru Principesa Elena, Principesa Irina (acum Irina Walker), Principesa Sofia şi Principesa Maria.

Familia Regală, cetăţenii şi paşapoarte

Depunerea jurământului în faţa altui stat corespunde cu perspectiva statutului de monarh în eventualitatea restauraţiei? Să vedem:

Regele Mihai I a obţinut un tip de cetăţenie britanică (British Overseas Citizen) [2] prin descendenţa din Familia Regală Britanică (atât tatăl său, Carol al II-lea, cât şi mama sa, Regina Elena, erau, pe linie maternă, strănepoţii Reginei Victoria); şi Regina-Mamă Elena avea o formă de cetăţenie britanică. Totodată, Majestatea Sa şi-a petrecut o parte din exil în Marea Britanie.

Regina Ana, pe lângă cetăţenia franceză, a avut şi cetăţenia britanică (varianta British Overseas Citizen), prin căsătoria cu Regele Mihai la 10 iunie 1948, la Atena.

De asemenea, unii dintre membrii Familiei Regale, inclusiv Majestăţile Lor, au folosit de-a lungul Exilului paşapoartele altor state, fără a le fi şi cetăţeni, respectiv ale Greciei şi Danemarcei, acordate în baza legăturilor de rudenie cu Familiile Regale respective. Paşapoartele daneze au fost folosite la prima încercare a Majestăţii Sale de intrare în România dupa 1989, la 25 decembrie 1990, pentru că nu necesitau viză, şi ca atare autorităţile române nu aveau motive nici măcar formale să se opună intrării în ţară. [3]

În aceste condiţii, a doua cetăţenie sau paşapoartele emise de alte state nu au nicio relevanţă asupra succesiunii la Coroană. 

Regina Ana nu a obţinut cetăţenia română întrucât, spre deosebire de procedura urmată pentru Principese (care presupune un simplu demers administrativ, prin care statul recunoaşte cetăţenia, care este, juridic, existentă de la naştere), în cazul căsătoriei, oricare dintre variantele permise de Legea nr. 21/1991 presupune acordarea cetăţeniei. Acordarea cetăţeniei presupune un jurământ care se referă la Constituţia republicană: „Jur să fiu devotat patriei şi poporului român, să apăr drepturile şi interesele naţionale, să respect Constituţia şi legile României”. Or, Regina Ana, loială cauzei restaurării monarhiei constituţionale în România, nu putea face un astfel de jurământ.

Situaţia nu este aceeaşi în cazul cetăţeniei elveţiene: Confederaţia Helvetică este prin tradiţie un stat neutru care există de 700 de ani (data tradiţională a fondării sale este 1 august 1291)! Paşaportul elveţian este al 6-lea cel mai puternic din lume. În plus, acordarea cetăţeniei elveţiene nu presupune un jurământ de tipul celui pentru acordarea cetăţeniei româneşti.

Vizita regală în Elveţia, 26-28 iunie 2017

Luni, 26 iunie 2017, Altețele Lor Regale Principesa Moștenitoare Margareta și Principele Radu au sosit în Elveția, într-o vizită de familie, pentru a sta câteva zile alături de Majestatea Sa Regele Mihai, la reședința sa privată. „Starea de sănătate a Majestatății Sale este fragilă, dar prezintă stabilitate. Regele Mihai este liniștit, are mulțumire sufletească și apreciază îngrijirea echipei sale medicale”, anunţă Secretariatul Regal. Vizita s-a încheiat, joi, 29 iunie, Alteţele Lor Regale reluând activitatea la Palatul Elisabeta.

___

Notă: [1] Declaraţia originală: «Devenir Suissesse, c’était le moment pour moi. Notre famille royale et le canton de Vaud, la Suisse, partageons une histoire commune. Je suis née à Lausanne. Je me suis mariée à Lausanne. La Suisse, c’était ma seule patrie lorsque ma famille était en exil. Aujourd’hui, je la remercie pour tout ce qu’elle a fait pour nous. La Suisse est ma patrie d’adoption, mais j’ai le sang roumain.»

[2] Până în secolul XX, în Marea Britanie nu exista conceptul de cetăţenie: toţi britanicii erau „Supuşii Coroanei”. Printr-o succesiune de legi şi etape, s-a ajuns la situaţia unică de a exista şase forme de „cetăţenii” britanice: 1. Cetăţenia britanică ‘standard’ (British citizenship); 2. Cetăţenia teritoriilor britanice de peste mări (British overseas territories citizen); 3.  Cetăţenia britanică de peste mări (British overseas citizen); 4. Supuşenia britanică (British subject); 5. Naţionalitatea britanică (peste mări) (British national (overseas)); 6. Statutul de persoană protejată britanică (British protected person).

[3] Pentru vizita din 7 octombrie 1994, vezi 22, nr. 244/12-18 octombrie 1994, dosarul „Viză pentru Rege”.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s