Republică prezidenţială sau parlamentară? Cazul Republica Moldova şi soluţia pentru România Mare

margareta-chisinau

Într-un raport din 21-22 martie 2014 al Comisiei de la Veneţia (Opinion no. 731/2013), respectabilul for recomandă României să renunţe la ambiguitatea formei republicii semi-parlamentare sau semi-prezidenţiale. Astfel, ne recomandă să alegem între republica prezidenţială şi republica parlamentară.

O astfel de recomandare putea fi făcută şi statului Republica Moldova, care şi-a declarat independenţa faţă de Uniunea Sovietică la 27 august 1991. Acest stat a avut, la fondarea sa, o formă semi-prezidenţială, în 1991 şi 1996 preşedinţii Republicii Moldova fiind aleşi prin vot direct, precum au fost aleşi şi preşedinţii României în 1990, 1992, 1996, 2000, 2004, 2009 şi 2014.

Prin Legea nr.1115-XIV din 05 iulie 2000 a fost revizuit art. 78 privind „alegerea Preşedintelui”, acesta prevăzând că (1) „Președintele Republicii Moldova este ales de Parlament prin vot secret” şi (3) „este ales candidatul care a obținut votul a trei cincimi din numărul deputaților aleși”. Astfel, preşedintele Republicii Moldova a fost ales de Parlament în 2000, 2005, 2009 şi 2012.

Prin hotărârea din 4 martie 2016 a Curții Constituționale (CC), modificările art.78 din Constituția Republicii Moldova din 5 iulie 2000 au fost declarate neconstituționale, iar astfel Constituția Republicii Moldova se reîntoarce la redacția anterioară modificărilor. Pe 30 octombrie 2016, este pentru prima dată din anul 2000 când Președintele Republicii Moldova va fi ales prin vot direct de cetățeni.

Câte republici semi-prezidenţiale există în Europa acum? În Uniunea Europeană sunt trei state: Portugalia, Franţa şi România. În afara Uniunii Europene sunt Republica Moldova, Ucraina şi Rusia. Restul sunt state africane şi asiatice.

Ce înseamnă republica semi-prezidenţială sau semi-parlamentară? Preşedintele este ales prin vot direct, iar Guvernul primeşte un mandat din partea Parlamentului. Există o tensiune continuă între cele trei instituţii, mai ales între Preşedinte şi Guvern, remarcată şi în România cu prilejul disputei privind cine ar trebui să reprezinte România la întrunirile europene. În republica prezidenţială, disputa este rezolvată în favoarea Preşedintelui, care este şi şeful executivului; în republica parlamentară, disputa este rezolvată în favoarea Guvernului, Preşedintele având un rol mult mai redus.

În 6 decembrie 2015, printr-un referendum, Armenia, o republică ex-sovietică, a optat pentru trecerea de la republica semi-prezidenţiala la republica parlamentară. Serzh Sargsyan, al 3-lea şi actualul Preşedinte al Armeniei, se află la al doilea mandat (din 2013). Şi-l va încheia în 2018, după 10 ani în funcţie (din 2008). După aceea, conform referendumului din 6 decembrie 2015, alegerile prezidenţiale vor fi desfiinţate, iar Adunarea Naţională (Parlamentul) va alege Preşedintele Armeniei.

În Franţa, republica tinde spre prezidenţialism.

Care este soluţia pentru Republica Moldova? Desigur, unirea cu România. Nu voi lua în discuţie ideea unui parcurs separat, european sau neo-sovietic, al unui stat majoritar românesc.

Care este soluţia pentru România?

Un referendum ca cel din Armenia din 5 decembrie 2015 va trebui să se desfăşoare şi în România, pentru a respecta recomandarea Comisiei de la Veneţia din 21-22 martie 2014.

Avem de ales, deci, între o republică prezidenţială şi o republică parlamentară.

Diverse momente electorale – inclusiv ultimele alegeri prezidenţiale din 2014 – au ilustrat posibilitatea ca un partid politic să acapareze toată puterea. Această posibilitate a îngrijorat mulţi conceţăţeni, care probabil se vor gândi de două ori înainte de a alege un mecanism care ar putea propulsa o persoană indezirabilă pentru ei în scaunul unui şef de stat care este şi şeful guvernului (asta înseamnă o republică prezidenţială, urmând modelul Statelor Unite ale Americii, în care şeful statului are puteri mai mare decât avea orice monarh britanic la momentul respectiv).

Au românii încredere în Parlament să numească Preşedintele, adică şeful statului? Probabil nu.

Care este atunci soluţia?

Autorul acestor rânduri consideră că monarhia constituţională este forma în care raporturile dintre şeful statului şi Parlament sunt foarte clare. Monarhia constituţională este apropiată, prin mecanismele ei de funcţionare, de republica parlamentară. Diferenţa esenţială este existenţa unui cap neutru, Suveranul, care asigură echilibrul. Or, România are nevoie în acest moment – poate în primul rând – de echilibru.

Într-un raport din 8-10 iunie 1994, semnat la Bucureşti, Comisia de la Veneţia defineşte astfel monarhia constituţională:

„Adopted by several countries in the European continent, constitutional monarchy has later evolved, as had happened in Britain, into a parliamentary regime.” (pag. 6)

Armenia nu mai are o dinastie. România o are: de 150 de ani, de la 10 mai 1866, serveşte România. Este reprezentată astăzi de Familia Regală a României. Dinastia este dispusă să servească în continuare Ţara.

Românii vor?

Nimeni nu i-a întrebat: prin articolul din 152 a actualei Constituţii a României, forma republicană de guvernământ nu poate fi supusă revizuirii. Găsesc regretabil faptul că Comisia de la Veneţia nu critică deloc această încălcare a suveranităţii naţionale.

În final, cităm din Opinia nr. 731/2013 a Comisiei de la Veneţia:

„Comisia de la Veneţia găseşte regretabil faptul că revizuirea discutată nu include o decizie clară şi coerentă în privinţa formei de guvernământ a României, care încă este la mijloc între sistemul parlamentar şi sistemul prezidenţial, sistemul putând fi numit semi-parlamentar şi/sau semi-prezidenţial” | „101. The Venice Commission finds regrettable that the draft revision law does not make a clear and coherent choice with regard to the form of government of Romania, which is still halfway between parliamentary system and presidential system, in such a way that it can be easily qualified both  as semi-parliamentary and/or semi-presidential.” (pag. 16)

„Comisia de la Veneţia consideră că nu alegerea directă a Preşedintelui este problema, ci, pe de o parte, coerenţa pe plan intern a atribuţiilor prezidenţiale, şi, pe de altă parte, distribuţia puterilor între cele mai înalte instituţii ale statului. În privinţa noilor aranjamente propuse în privinţa relaţiei dintre Preşedinte, Guvern şi Parlament, Comisia de la Veneţia întrevede riscul apariţiei unor noi dificultăţi în situaţia unor conflicte inter-instituţionale.” | „103. In the opinion of the Venice Commission, it is not the direct election of the President that poses a problem, but the internal coherence of the presidential powers, on the one side, and the distribution of powers between the highest institutions of the State, on the other side. In view of the new arrangements proposed for the relations between the President, the Government and the Parliament, the Venice Commission sees the risk of continued difficulties in the event of future inter-institutional conflicts.” (pag. 17)

Găsiţi aici raportul din 21-22 martie 2014 al Comisiei de la Veneţia.

 

 

Anunțuri

Despre Tudor Vişan-Miu

Sunt un tanar cu preocupari intelectuale. Principalele mele domenii de interes: istoria, genealogia, memorialistica, literatura, lingvistica, economia, politica, filosofia, teologia. Legat de aceste domenii: cred ca nu exista o unica istorie "obiectiva si adevarata", ca fiecare persoană are origini familiale ce merita aflate si ca "o viata capata mai mult sens atunci cand este scrisa". Iubesc cartile. Cred ca a scrie corect in propria limba este o dovada de patriotism (nu am putut-o face in acest profil deoarece Gravatarul nu accepta diacritice - n.m.). Am o viziune social-economica "de dreapta". Cred ca "treburile publice" sunt o chestiune de interes general, dincolo de "partea scandaloasa" ce prea adesea însoteste administrarea lor (care ar trebui facuta de oameni de stat). In privinta formei de guvernamant a Romaniei, sunt sustinatorul unei monarhii constitutionale. Consider democratia si capitalismul cele mai bune sisteme inventate pana acum de catre om. Filosofic, ader la modernitatea clasica. Religios, sunt un crestin fundamentalist si conservator. ”Primeste deci darul meu, care ti-a fost adus, fiindca Dumnezeu m-a umplut de bunatati si am de toate” (Geneza, 33:11)

3 gânduri despre &8222;Republică prezidenţială sau parlamentară? Cazul Republica Moldova şi soluţia pentru România Mare&8221;

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s