Reinstituţionalizarea Casei Regale: întrebări şi răspunsuri.

rege palatul elisabeta fain

Ce înseamnă „reinstituţionalizarea Casei Regale”?

Alexandru Muraru a introdus termenul de „reinstituţionalizare a Casei Regale” în textul Redescoperirea Coroanei de către români (în Revista Timpul, 11 martie 2016), a cărui argumentaţie a fost elaborată în articolul Casa Regală a României, în drum spre instituționalizare (în numărul 27 / aprilie 2016 al revistei lunare “Sinteza”). Pe scurt, înseamnă recunoaşterea Casei Regale a României ca instituţie de către statul român, în lumina tradiţiei monarhice româneşti care a creat statul român modern.

Casa Regală a României nu este o instituţie?

Casa Regală a României a existat, de jure (în drept) şi de facto (în fapt), ca instituţie a monarhiei româneşti din 10 mai 1866 până în 30 decembrie 1947, când Regele Mihai I a fost silit să abdice iar monarhia a fost alungată printr-o lovitură de stat. În exilul românesc şi în ţarăCasa Regală a României a continuat să existe ca o instituţie-simbol. În 1997, Regele Mihai I a putut reveni în România, primind, în 2001, Palatul Elisabeta ca reşedinţă, în calitatea sa de fost şef de stat (în baza Legii nr. 406/2001). Deşi, după 1947, existenţa istorică a Casei Regale a României nu a fost niciodată pusă la îndoială, astăzi, ea nu are personalitate juridică proprie. Acest lucru este constatat şi de Guvernul României: „În prezent, Casa Regală a României nu are o personalitate juridică de sine stătătoare, ceeea ce produce foarte mari inconveniente, nu numai sieşi, ci şi instituţiilor publice cu care intră în parteneriat, deoarece acestea trebuie să acţioneze precum cu o persoană fizică, sau cu organizaţiile non-guvernamentale înfiinţate pentru a susţine activităţile Casei Regale, în loc să poată încheia parteneriate direct cu aceasta.” (Guvernul României, „Expunere de motive pentru Legea privitoare la Casa Regală a României”, Secţiunea a 2-a, p. 1/5).

De ce Casa Regală a României nu devine un O.N.G.?

Casa Regală a României a fost o instituţie a stalităţii României între 1866-1947, fiind – aşa cum arată Guvernul României – „păstrătoarea valorilor şi tradiţiilor statale ale Coroanei Române”. Coroana Română „simbolizează suveranitatea şi independenţa naţională” (Guvernul României, „Expunere…”, Secţiunea a 2-a, p. 1/5). Reprezentarea Coroanei Române de către un ipotetic O.N.G. intitulat „Asociaţia Casa Regală a României” sau „Fundaţia Casa Regală a României” ar fi improprie. O.N.G.-urile deja existente (Fundaţia „Principesa Margareta a României”, Fundaţia Colecţiei Familiei Regale, Asociaţia Furnizorilor Regali etc.) se referă doar la o parte a activităţii Casei Regale a României şi nu o pot reprezenta pe aceasta în ansamblu.

O Casa Regală într-o republică?

Existenţa unei Casei Regale ca o instituţie într-un stat având drept formă de guvernământ republica poate părea bizară. Problema statutului Coroanei în societatea românească modernă este avută în vedere – aşa cum arată Guvernul României – şi datorită susţinerii populare largi şi a tradiţiei sale ca instituţie de stat (Guvernul României, „Expunere…”, Secţiunea a 3-a, p. 2/5). Colaborarea dintre Casa Regală a României şi instituţiile statului român continuă, neîntrerupt, din 1997 până în prezent: a debutat cu turneul Familiei Regale a României pentru susţinerea candidaturii României la Uniunea Europeană (UE) şi Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO). În anul 2017 vom aniversa 10 ani de când România a devenit membru UE alături de cei 20 de ani de colaborare între Casa Regală a României şi statul român.

De ce încă o instituție?

Alexandru Muraru întreabă: „V-ați întrebat vreodată câte instituții are România, care e eficiența lor, care sunt costurile, care sunt relațiile de subordonare și, mai ales câte dintre acestea își justifică existenta? (…) Câte din aceste instituții au sute de angajamente anuale, așa cum are Familia Regală?” . Arătând că nu se adaugă „încă” o instituţie, pentru că ea – Casa Regală a României – există de 150 de ani, indiferent de regimurile politice sau formele de guvernare, Alexandru Muraru consideră că „nicio instituție românească, nici chiar BOR, nu are această încărcătură de legitimitate, demnitate, statalitate, prestigiu și constanță în afirmarea sa.” Întreaga apologie poate fi citită aici.

Care este rostul unei instituţii a Casei Regale? Ce face o Casă Regală?

Guvernul României arată: „Casa Regală a României desfăşoară angajamente publice numeroase, în ţară şi în străinătate, în sprijinul României, al comunităţilor locale, al instituţiilor sale, precum şi al organizaţiilor private cu scopuri meritorii.” (Guvernul României, „Expunere…”, Secţiunea a 2-a, p. 1/5). Utilitatea unei Case Regale pentru România a fost demonstrată în 1997-2007, când aceasta a susţinut energic campania de aderare a României la structurile euro-atlantice. Activităţile Casei Regale a României pe teritoriul ţării şi cele cu caracter internaţional sunt enumerate în art. 3 şi 4 ale Legii privind Casa Regală a României. Angajamentele publice în ţară includ: „a) recunoaşterea şi promovarea tradiţiilor şi simbolurilor suveranităţii şi identităţii naţionale, a persoanelor, obiceiurilor şi realizărilor de valoare din domeniul ştiinţific, cultural, educaţional, sportiv, administrativ, militar şi economic; b) reunirea comunităţilor regioanle, urbane şi rurale în jurul unor proiecte, momente cu semnificaţie istorică şi programe de dezvoltare pe termen mediu şi lung, implicând instituţiile publice şi societatea civilă; (…) d) recunoaşterea calităţii produselor şi serviciilor companiilor care activează pe piaţa românească, pentru a recunoaştecalitatea produselor şi serviciilor lor; e) acţiuni caritabile, şi de reunire a entităţilor publice şi private care desfăşoară asemenea acţiuni, în scopul dezvoltării sociale, culturale, sportive şi educaţionale pe plan local şi regional; f) acţiuni educaţionale, în scopul recunoaşterii meritelor şi promovării elevilor, studenţilor şi cadrelor didactice, pentru a atinge excelenţa; h) alte activităţi publice în îndeplinirea scopurilor sale.” (art. 3), iar activităţile cu caracter internaţional ale Casei Regale sunt organizate în scopul promovării „a) intereselor, valorilor şi proiectelor României; b) instituţiilor publice şi organizaţiilor societăţii civile; c) produselor româneşti.” (art. 4).

Merită o astfel de cheltuială?

Serviciul administrativ al Casei Regale a României, cu 20 de angajaţi, este cât o direcţie sau un serviciu din primărie; este de 10 ori mai mic decât administraţia prezidenţială şi de 20 de ori mai mic decât un minister mediu. Opinia publică îl poate compara cu Departamentul Centenar al Guvernului României, care – până în 2018 – ar avea…. 35 de angajaţi. Cei care cunosc activitatea Casei Regale a României sunt convinşi de faptul că o astfel de investiţie e cât se poate de rentabilă. Cei rezervaţi se vor convinge dacă legea va fi adoptată, analizând sumele cheltuite şi rezultatele obţinute – anual, şeful Casei Regale a României prezintă în faţa Parlamentului, în scris sau în şedinţă reunită, un raport asupra activităţii din anul precendent (cf. art. 8.1, lit. f).

Regele Mihai I are o datorie la A.N.A.F.?

Casa Majestăţii Sale Regelui a plătit, pe 10 iunie 2016, datoria pe care o pretinde ANAF (peste 4 milioane de lei, din care mai bine de jumătate aşa-zise „penalităţi”). Datoria este contestată în continuare şi face obiectul unui proces care va fi soluţionat după vacanţa judecătorească. În toamna lui 2016 vom afla dacă A.N.A.F. a avut dreptate sau dacă a făcut o eroare.

Românii vor finanţa viaţa unei familii regale?

Nu. Legea prevede finanţarea de la bugetul de stat a unei îndemnizaţii lunare a şefului Casei Regale a României, la nivelul celei a unui fost şef de stat (cf. art. 8.2), a cheltuielilor de funcţionare curentă ale Casei Regale a României (cf. art. 9.2), a unui serviciu administrativ cu 20 de posturi (cf. art. 10.2) şi finanţarea mixtă, din mediul public şi privat, a activităţilor publice, proiectelor şi programelor Casei Regale a României (cf. art. 9.3). Nu va fi finanţat personalul privat al Familiei Regale a României. Totodată, legea stipulează că „patrimoniul Casei Regale a României, ca persoană juridică, este diferit de, şi nu poate fi comasat cu, patrimoniul personal al oricărei persoane, inclusiv al Şefului Casei Regale a României” (cf. art. 9.4).

Îşi doresc românii o mai mare implicare a Casei Regale a României în societatea românească?

Conform unui sondaj al Institutului Român pentru Evaluare şi Strategie (IRES), realizat în martie 2016, 93% dintre repondenţi au auzit de Casa Regală a României, iar dintre aceştia 61% au foarte multă sau multă încredere în Casa Regală a României, dar numai 23% cunosc activitatea Casei Regale a României:

Autorii unei analize a acestui sondaj îl interpretează astfel: „Mai puţin de un sfert (23%) dintre cei care au auzit de Casa Regală a României cunosc activitatea acestei instituţii. (…) Doar 5% dintre cei care sunt familiarizaţi cu activitatea Casei Regale sunt nemulţumiţi, declarând că au o părere proastă sau foarte proastă despre ea.” Gradul de încredere ridicat al Casei Regale a României (61%) arată o dorinţă a românilor a unei mai mari implicări a acesteia în societatea românească.

De ce are nevoie Casa Regală a României de o astfel de lege?

Legea rezolvă câteva probleme semnificative ale funcţionării Casei Regale a României:

  1. îi asigură o identitate juridică bine definită: şeful Casei este recunoscut de Parlament (cf. art. 12.1 şi 12.2), care adoptă statutul acesteia (cf. art. 8.1, pct. a), publicat în Monitorul Oficial (cf. Art. 2.2), în baza căruia se organizează această instituţie (cf. art. 2.1);
  2. consacră normativ legătura dintre Palatul Elisabeta şi Casa Regală a României: din reşedinţa unui fost şef de stat, Regele Mihai I, devine sediul acestei instituţii, fiind dat de statul român în folosinţă gratuită pentru 99 de ani (cf. art. 6.1 şi 6.2);
  3. permite susţinerea logistică şi financiară a activităţilor Casei Regale şi dezvoltarea activităţii acesteia. Guvernul României arată că: „În considerarea caracterului de interes public al majorităţii activităţilor de anvergură ale Casei Regale, este dezirabilă crearea posibilităţii de finanţare a acestora şi din fonduri publice, ca şi a aparatului administrativ afectat îndeplinirii lor.” (Guvernul României, „Expunere…”, Secţiunea a 2-a, p. 1/5).

Pe scurt: Legea va asigura o dezvoltare a activităţii Casei Regale a României, a cărei prezentare anuală în faţa Parlamentului îi va spori vizibilitatea.

palatul elisabeta

De ce Regele Mihai I nu revendică Palatul Elisabeta, reşedinţa mătuşii sale Principesa Elisabeta?

Palatul Elisabeta a fost ultima reşedinţă oficială a Regelui Mihai I, în perioada 1944-1947, fiind „găzduit” de mătuşa sa, care s-a mutat în altă parte. Principesa Elisabeta (1894-1956) a fost fiica cea mare a Regelui Ferdinand I şi a Reginei Maria. Nu a avut copii dar a avut 5 fraţi şi surori: Carol, Maria, Nicolae, Ileana, Mircea. Cu excepţia principelui Nicolae şi principelui Mircea (decedat prematur), toţi au avut copii, iar Principele Carol chiar a avut bastarzi. Or, succesiunea Principesei Elisabeta, împărţită între nepoţii săi de frate şi soră, este una foarte complicată. De aceea nu a fost iniţiată vreo acţiune de revendicare a Palatului Elisabeta, care a rămas în proprietatea statului român.

Poate Parlamentul să recunoască un alt şef al Casei Regale a României decât cel real?

Teoretic, da. În practică, izvorul material al legislaţiei este realitatea. Consultările Familiei Regale cu şefii partidelor parlamentare prefigurează şi anticipează o recunoaştere de către Parlament a Regelui Mihai I ca Şef al Casei Regale a României, lucru care ar putea să se întâmple în toamna anului 2016.

Dacă Parlamentul este nemulţumit de activitatea Casei Regale?

Legea nu instituie obligaţii pentru persoane fizice, ci recunoaşte şi susţine o implicare care există deja. Şeful Casei Regale nu poate fi „tras la răspundere” de Parlament dacă aleşii sunt nemulţumiţi de activitatea Casei Regale dintr-un an. În cel mai rău caz, pot schimba legea, situaţie în care Casa Regală a României revine la situaţia din prezent.

Juridic, numai Curtea de Conturi se poate sesiza în privinţa utilizării fondurilor bugetare de către Casa Regală. O eventuală acuzaţie de felul «Casa Regală a României foloseşte banii publici pentru imaginea personală» poate fi demontată în baza legii: „Casa Regală a României este …. păstrătoare a tradiţiilor naţionale şi valorilor statului român modern” (art. 1), iar activitatea Casei Regale include „recunoaşterea şi promovarea tradiţiilor şi simbolurilor suveranităţii naţionale” (art. 3, pct. a). Altfel spus, îmbunătăţirea imaginii Casei Regale a României nu este doar «pro domo», ci foloseşte calităţii acesteia de păstrătoare a valorilor şi tradiţiilor statale ale Coroanei Române, simbol al suveranităţii şi independenţei naţionale.

O lege privind Casa Regală a României poate bloca perspectiva restaurării monarhiei?

Actualmente, Constituţia României din 1991, revizuită în 2003, este cea care blochează schimbarea formei de guvernământ, prin art. 152: „Dispoziţiile prezentei Constituţii privind … forma republicană de guvernământ … nu pot forma obiectul revizuirii.” Într-adevăr, legea privind Casa Regală a României – aşa cum arată şi Guvernul României – „nu tinde la revizuirea Constituţiei sub aspectul formei de guvernământ”, fiindcă, în mod evident, o astfel de lege nu poate iniţia o reformă constituţională. Schimbarea formei de guvernământ prin restaurarea monarhiei constituţionale o face Parlamentul, care – prin această lege – recunoaşte Şeful Casei Regale printr-o declaraţie comună a celor două camere. Astfel, raportul dintre Casa Regală şi forul legislativ devine unul permanent. În continuare, numai printr-un consens politic, cu susţinerea românilor, poate fi repusă Coroana în fruntea statului, restaurând monarhia constituţională.

După adoptarea legii, care ar fi – dacă românii vor dori – următorul pas pentru restaurarea monarhiei?

Restaurarea monarhiei constituţionale este posibilă în condiţiile unei susţineri majoritare a acestei schimbări constituţionale de către cetăţenii României. Deocamdată, sondajele de opinie nu o arată (sondajul IRES din martie 2016 indică o susţinere a monarhiei de … 21%). Rezultatele acestor sondaje variază şi în funcţie de contextul social – „starea de spirit” a societăţii la un moment dat.

Pasul următor cel mai rapid ar fi apariţia unei majorităţi parlamentare pro-monarhiste care să transforme Parlamentul într-o Adunare Constituantă şi să voteze o constituţie monarhică, ce va fi adoptată printr-un referendum naţional de către cetăţenii români. Vedeţi Monarhie constituţională în 5 paşi.

Anunțuri

Despre Tudor Vişan-Miu

Sunt un tanar cu preocupari intelectuale. Principalele mele domenii de interes: istoria, genealogia, memorialistica, literatura, lingvistica, economia, politica, filosofia, teologia. Legat de aceste domenii: cred ca nu exista o unica istorie "obiectiva si adevarata", ca fiecare persoană are origini familiale ce merita aflate si ca "o viata capata mai mult sens atunci cand este scrisa". Iubesc cartile. Cred ca a scrie corect in propria limba este o dovada de patriotism (nu am putut-o face in acest profil deoarece Gravatarul nu accepta diacritice - n.m.). Am o viziune social-economica "de dreapta". Cred ca "treburile publice" sunt o chestiune de interes general, dincolo de "partea scandaloasa" ce prea adesea însoteste administrarea lor (care ar trebui facuta de oameni de stat). In privinta formei de guvernamant a Romaniei, sunt sustinatorul unei monarhii constitutionale. Consider democratia si capitalismul cele mai bune sisteme inventate pana acum de catre om. Filosofic, ader la modernitatea clasica. Religios, sunt un crestin fundamentalist si conservator. ”Primeste deci darul meu, care ti-a fost adus, fiindca Dumnezeu m-a umplut de bunatati si am de toate” (Geneza, 33:11)

8 gânduri despre &8222;Reinstituţionalizarea Casei Regale: întrebări şi răspunsuri.&8221;

  1. Nu sunt dintre cei care spun ca ar trebui refuzata net oferta actualei clase politice de „institutionalizare” (termenul mi se pare, totusi, ridicol!) a Casei Regale. In niciun caz insa nu sunt de parere ca este un pas inainte pentru cauza regalitatii.
    Daca ei, „republicanii” vor sa puna in constitutia republicana o casa regala, sa-i lasam sa o faca, dar sa mergem mai departe pe ideea restaurarii unei constitutii legitime, monarhice.
    Casa Regala poate si chiar are datoria sa accepte o oferta care ii intareste capacitatea de actiune. Noi, cei care dorim reinstaurarea monarhiei nu avem insa dreptul sa consideram asta o victorie. E doar un armistitiu tactic. Atitudinea autojustificatoare de tipul „oricum nu era momentul, bine ca s-a obtinut si atat” va transforma acest armistitiu intr-o infrangere.
    Iar exemplul Muntenegru este cel mai elocvent in acest sens: la 5 ani de la adoptarea legii, presedintele republicii sta inca in vechiul palat princiar de la Cetinje, iar Principele Nicola poate primi oaspeti undeva in Podgorica, intr-o resedinta fara istorie, ramasa de la Tito.

    1. Excelent comentariu! Subscriu în totalitate! Am considerat necesare aceste clarificări întrucât unele persoane au transferat opoziţia faţă de acest proiect de lege într-un atac la adresa Casei Regale, care susţine acest proiect de lege. Nu este o victorie, într-adevăr: noi mergem mai departe. Trăiască Regele!

      1. Compromisul fara glorie este o scadere in rang pentru cel ce il are, nicidecum un pas inainte.De la cucerirea Troiei incoace, inteleptii stiu toti ca „ma tem de greci, chiar si cind fac daruri ”(Timeo danaos et dona ferentes -Vergilius, Eneida).

  2. Casa Regala reprezinta o grupare de persoane si de activitati care are origini sacre;
    In momentul in care un membru al Casei Regale ar dori sa depuna vreo activitate care sa fie supusa unui cadru juridic existent la un moment dat este liber sa o faca dar trebuie sa respecte in primul rand randuielile Casei Regale.( exemplu : fundatia ,,Principesa Margareta,, )
    Singura legatura care ar lua nastere automat intre Casa Regala si puterile in stat ar fi monarhia care odata recunoscuta devine forma de guvernare.

  3. Domnii dr. Dan Ghenea și dl. Tudor Vișan Mie au Perfectadreptate. Dl. Alexandru Ioan este complet în afara problemei iar o anumita doamna Rotaru a mințit cu nerușinare intr o emisiune de televiziune

  4. ,, Domnilor deputați,
    Punându-se capăt nefastului război din Răsărit, în urma alăturării României la Națiunile Unite și a participării noastre la războiul dus împotriva Germaniei hitleriste, țara noastră și-a câștigat dreptul de a avea un loc demn în familia națiunilor libere și doritoare de pace.” (Citat din Mesajul Tronului, citit de Regele Mihai I cu prilejul deschiderii lucrărilor Adunării Deputaților din ! decembrie 1946 București)

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s