Legi pentru familii regale: comparaţie între Muntenegru (2011) şi România (2016)

muntenegru
A. S. R. Principele de Coroană Nikola de Petrović-Njegoš, Şeful Casei Regale a Muntenegrului

În dezbaterea publică românească privind statutul juridic al Casei Regale a apărut referirea la „legea privind statutul descendenţilor dinastiei Petrović Njegoš”, adoptată de Parlamentului Muntenegrului la 12 iulie 2011. În acest sens, av. Ioan-Luca Vlad a scris despre acest subiect în 2011, iar prof. Alexandru Muraru în 2016.

Profesorul Muraru descrie Muntenegru ca „Naţiunea cu cel mai mare avans democratic, economic şi politic dintre statele nemembre ale UE din Balcanii de Vest (Muntenegru are ca monedă oficială astăzi euro, deşi nu este membru UE şi nici membru al zonei Euro)” (Sinteza, nr. 27/aprilie 2016, p. 50). În aceeaşi publicaţie, Caius Chiorean a descris Muntenegru ca având un „regim corupt”, amintindu-l pe pe Milo Đukanović, actualul prim-ministru al Muntenegrului ca „un lider abil şi lipsit de scupule care conduce de 30 de ani, ca preşedinte sau ca premier, şi care se laudă a fi pro-european mai ales după ce din considerente geostrategice Muntenegru a fost primită în NATO şi aşteaptă integrarea în U.E., fiind în realitate un dictator care a aservit ţara intereselor personale.” (Sinteza, nr. 27/aprilie 2016, p. 13).

Joi, 23 iunie 2016, Guvernul României a publicat un proiect de lege privitor la Casa Regală a României. În continuare vă propunem o comparaţie între cele două texte de lege:

Legea privind statutul descendenţilor dinastiei Petrović Njegoš (Muntenegru, 12 iulie 2011)[1] Proiect de lege privitor la Casa Regală a României (România, 2016)[2]
Legea se referă la „descendenţii dinastiei Petrović Njegoš” (passim) şi la Şeful Familiei Regale a Muntenegrului drept „reprezentantul dinastiei” (passim). Lipseşte referinţa la Casa Regală ca instituţie. Legea se referă la Casa Regală a României (passim), pe care o defineşte ca „persoana juridică de utilitate publică, autonomă, apolitică şi fără scop patrimonial” (art. 1), care „se organizează şi funcţionează pe baza Statutului propriu, aprobat de Şeful Casei Regale” (art. 2); „este condusă de Şeful său, potrivit Statutului acesteia.” (art. 7)
Scopul legii este de a oferi o dreptate istorică şi morală dinastiei Petrović Njegoš („reabilitarea istorică şi morală”), „detronată prin anexarea violentă a Muntenegrului în anul 1918, contrară constituţiei Principatului Muntenegrean” (art. 1). Legea se referă la actul de unire al Muntenegrului sub Serbia la adunarea de la Podgorica, nerecunoscută de dinastia muntenegreană. În forma actuală nu este menţionat temeiul istoric al legii.
Dinastiei Petrović Njegoš i se recunoaşte rolul istoric şi prezent de a afirma „identitatea, cultura şi tradiţiile muntenegrene” (art. 3). Casa Regală a României este „păstrătoare a tradiţiilor naţionale şi a valorilor statului român modern, promotoare a dezvoltării României” (art. 1).
Descendenţii dinastiei sunt obligaţi să respecte ordinea constituţională (art. 4). „(1) Casa Regală a României se organizează şi funcţionează pe baza Statutului propriu, aprobat de Şeful Casei Regale. (2) Statutul Casei Regale a României, precum şi modificările şi completările acesteia, se vor publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.” (art. 2)
Preşedintele ţării, Preşedintele Parlamentului sau Prim-ministrul îi poate autoriza să participe la activităţi protocolare, fără caracter politic (art. 7), pentru îndeplinirea cărora pot folosi resurse guvernamentale. „Casa Regală a României stabileşte relaţii de colaborarecu autorităţile publice centrale şi locale, precum şi cu instituţiile publice autonome, pe bază de protocol.” (art. 5)

Angajamentele publice ale Casei Regale a României pe teritoriul ţării sunt:

„a) recunoaşterea şi promovarea tradiţiilor şi simbolurilor suveranităţii şi identităţii naţionale, a persoanelor, obiceiurilor şi realizărilor de valoare din domeniul ştiinţific, cultural, educaţional, sportiv, administrativ, militar şi economic;

b) reunirea comunităţilor regioanle, urbane şi rurale în jurul unor proiecte, momente cu semnificaţie istorică şi programe de dezvoltare pe termen mediu şi lung, implicând instituţiile publice şi societatea civilă;

c) acordarea de denumiri cu semnificaţie istorică regală, diplome şi alte forme de recunoaştere către entităţi publice şi private non-profit, precum şi pentru evenimente caritabile, culturale, educaţionale şi militare, pentru a le recunoaşte valoarea şi rolul pe care îl îndeplinesc în societate;

d) recunoaşterea calităţii produselor şi serviciilor companiilor care activează pe piaţa românească, pentru a recunoaştecalitatea produselor şi serviciilor lor;

e) acţiuni caritabile, şi de reunire a entităţilor publice şi private care desfăşoară asemenea acţiuni, în scopul dezvoltării sociale, culturale, sportive şi educaţionale pe plan local şi regional;

f) acţiuni educaţionale, în scopul recunoaşterii meritelor şi promovării elevilor, studenţilor şi cadrelor didactice, pentru a atinge excelenţa;

h) alte activităţi publice în îndeplinirea scopurilor sale.” (art. 3)

Activităţile cu caracter internaţional ale Casei Regale sunt organizate în scopul promovării:

„a) intereselor, valorilor şi proiectelor României;

b) instituţiilor publice şi organizaţiilor societăţii civile;

c) produselor româneşti.” (art. 4)

La rândul său, Şeful Casei Regale a României are printre atribuţii: „b) reprezintă Casa Regală a României în faţa oricărei entităţi publice sau private, române sau străine; … f) prezintă anual Parlamentului României, în scris sau în şedinţă reunită, la solicitarea Preşedinţilor celor două camere ale Parlamentului, un raport asupra acitivţătii Casei Regale a României în anul precedent; g) exercită orice alte atribuţii conferite prin acte normative, prin Statutul Casei Regale a Româmniei sau prin regulamentul de organizare şi funcţionare.”

Se înfiinţează Fundaţia Petrović Njegoš (art. 9), a cărei board este condus de un reprezentant al dinastiei (art. 10). În primii 7 ani va fi finanţată cu un buget total de 4.300.000 de Euro (art. 11), după care va funcţiona prin fonduri private. [Fundaţia Principesa Margareta a României există din 1990 şi nu face obiectul acestei legi.]

Legea prevede „(2) finanţarea cheltuielilor de funcţionare curentă ale Casei Regale” de la bugetul de stat, precum şi „ (3) finanţarea activităţilor publice, proiectelor şi programelor Casei Regale a României”, asigurată din venituri proprii şi de la bugetul de stat (art. 9).

În plus, „(1) pentru exercitarea de către Şeful Casei Regale a României a atribuţiilor sale şi pentru asigurarea îndeplinirii acţiunilor, proiectelor şi programelor publice ale Casei Regale a României, se organizează şi funcţionează serviciul administrativ al Casei Regale a României.” (art. 10), (2) funcţionând cu un personal contractual (20 de posturi) finanţat de la bugetul de stat (loc. cit.).

Descendenţii dinastiei primesc gratuit reşedinţa regelui Nikola I Petrović Njegoš din Njeguši şi li se va construi o nouă casă în Cetinje, vechea capitală regală (aici este astăzi şi reşedinţa Preşedintelui Muntenegrului), precum şi un apartament în Podgorica (art. 12). De asemenea, pot folosi primul etaj al Palatului Regal din Podgorica (art. 13). „(1) Casa Regală a României are sediul în municipiul Bucureşti, imobilul palatul Elisabeta, Intrarea Româneşti nr. 1, sector 1. (2) Imobilul Palatul Elisabeta se află în domeniul public al statului şi în folosinţa gratuită a Casei Regale a României, pentru o perioadă de 99 de ani.” (art. 6)

 

Reprezentanul dinastiei primeşte o îndemnizaţie la nivelul celei a Preşedintelui Muntenegrului (art. 16). „(2) Şeful Casei Regale a României beneficiază de o îndemnizaţie lunară, stabilită la nivelul îndemnizaţiei unui fost şef de stat.” (art. 8)
În termen de 10 zile de la data intrării în vigoare a legii, Şeful Casei Regale a României este recunoscut prin Declaraţia comună a celor două camere ale Parlamentului, adoptată în şedintă comună, iar, în termen de 3 luni de la data intrării în vigoare a legii, Şeful Casei Regale a României aprobă statutul acesteia (art. 11), care va fi publicat în Monitorul Oficial, Partea I (art. 2).

____

[1] https://en.wikipedia.org/wiki/Law_on_the_Status_of_the_Descendants_of_the_Petrović_Njegoš_Dynasty

[2] http://www.sgg.ro/legislativ/docs/2016/06/6p_q01rng9tbm8vdz2jk.pdf

Anunțuri

Despre Tudor Vişan-Miu

Sunt un tanar cu preocupari intelectuale. Principalele mele domenii de interes: istoria, genealogia, memorialistica, literatura, lingvistica, economia, politica, filosofia, teologia. Legat de aceste domenii: cred ca nu exista o unica istorie "obiectiva si adevarata", ca fiecare persoană are origini familiale ce merita aflate si ca "o viata capata mai mult sens atunci cand este scrisa". Iubesc cartile. Cred ca a scrie corect in propria limba este o dovada de patriotism (nu am putut-o face in acest profil deoarece Gravatarul nu accepta diacritice - n.m.). Am o viziune social-economica "de dreapta". Cred ca "treburile publice" sunt o chestiune de interes general, dincolo de "partea scandaloasa" ce prea adesea însoteste administrarea lor (care ar trebui facuta de oameni de stat). In privinta formei de guvernamant a Romaniei, sunt sustinatorul unei monarhii constitutionale. Consider democratia si capitalismul cele mai bune sisteme inventate pana acum de catre om. Filosofic, ader la modernitatea clasica. Religios, sunt un crestin fundamentalist si conservator. ”Primeste deci darul meu, care ti-a fost adus, fiindca Dumnezeu m-a umplut de bunatati si am de toate” (Geneza, 33:11)

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s