Regele Mihai I: „Pentru România, singura cale este întoarcerea la instituţiile tradiţionale.”

rege colan2

Acum 20 de ani, în 1996 apărea în ediţia românească „Casele Regale şi Suverane din Europa”, îngrijită de Prof. Nicolae-Şerban Tanaşoca, lucrarea lui Christian Cannuyer, „Les maisons royales et souveraines d’Europe”. Ediţia în limba română era însoţită de o prefaţă semnată de Majestatea Sa Regele Mihai I al României. Regele scrie:

„În marea familie pe care o formăm, legăturile sunt nenumărate între descendenţii stră-străbunicii mele Victoria – care ocupau cândva toate tronurile din Europa – sau între Bourbonii din care se trage Regina Ana.
Ceea ce avem în comun, dincolo de acest patrimoniu genealogic, este sentimentul că, prin solidaritatea fiecăruia faţă de strămoşii săi, ne-am identificat cu ţara pe care o dinastie a întemeiat-o sau a slujit-o cu devotament, generaţii de-a rândul. Şi ne mai este comun spiritul în care am fost crescuţi, care ne face să înţelegem viaţa ca pe o datorie, o veghe permanentă şi nu ca pe îndeplinirea unei funcţii pur decorative.
Nu pot fi de acord cu părerea autorului acestei cărţi că „dispariţia treptată a monarhiilor ar fi o lege ireversibilă care se manifestă nedureros în evoluţia societăţilor”. Este falsă înţelepciunea politică a liberalismului republican din secolul trecut. Ea n’a fost confrmată de evenimentele dramatice ale veacului nostru. „Nedureros”? Se ştie ce crâncen război civil a provocat în Rusia detronarea ţarului Nicolae al II-lea şi ce consecinţe a avut pentru poporul rus instalarea totalitarismului bolşevic. Românii pot şi ei mărturisi ce au îndurat în anii absenţei noastre. Cât despre caracterul „ireversibil” al trecerii de la monarhie la republică, el e dezminţit de istoria Franţei şi a Spaniei în secolul al XIX-lea, ca şi de experienţa spaniolă cea mai recentă.
Convingerea mea este că popoarele a căror structură politică a fost schimbată cu forţa după cel de-al doilea război mondial, prin intervenţia sovietică la adăpostul Cortinei de Fier, îşi redescoperă astăzi adevărata istorie, din care face parte, pentru totdeauna, existenţa monarhiei.
Pentru România, ca şi pentru celelalte ţări care-şi caută îndărăt drumul spre Europa democratică, este o singură cale: întoarcerea la instituţiile tradiţionale, în jurul cărora se poate reface unitatea naţională.”
(op. cit., p. 5)

Case regale si suverane Christian Cannuyer.jpg

Anunțuri

Despre Tudor Vişan-Miu

Sunt un tanar cu preocupari intelectuale. Principalele mele domenii de interes: istoria, genealogia, memorialistica, literatura, lingvistica, economia, politica, filosofia, teologia. Legat de aceste domenii: cred ca nu exista o unica istorie "obiectiva si adevarata", ca fiecare persoană are origini familiale ce merita aflate si ca "o viata capata mai mult sens atunci cand este scrisa". Iubesc cartile. Cred ca a scrie corect in propria limba este o dovada de patriotism (nu am putut-o face in acest profil deoarece Gravatarul nu accepta diacritice - n.m.). Am o viziune social-economica "de dreapta". Cred ca "treburile publice" sunt o chestiune de interes general, dincolo de "partea scandaloasa" ce prea adesea însoteste administrarea lor (care ar trebui facuta de oameni de stat). In privinta formei de guvernamant a Romaniei, sunt sustinatorul unei monarhii constitutionale. Consider democratia si capitalismul cele mai bune sisteme inventate pana acum de catre om. Filosofic, ader la modernitatea clasica. Religios, sunt un crestin fundamentalist si conservator. ”Primeste deci darul meu, care ti-a fost adus, fiindca Dumnezeu m-a umplut de bunatati si am de toate” (Geneza, 33:11)

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s