Succesiunea masculină este o metodă, nu un principiu al Constituţiei din 1923

regele mihai si margareta

Dan Ghenea:

În Constitutia din 1923 nu este enunţat vreun „principiu” al succesiunii; este descrisă o metodă de succesiune specifică, având ca punct de plecare descendenţa Regelui Carol I şi a fratilor săi.

Art. 77. – Puterile constituționale ale Regelui sunt ereditare în linie coborâtoare directă și legitimă a Majestății Sale Regelui Carol I de Hohenzollern Sigmaringen, din bărbat în bărbat prin ordinul de primogenitură și cu exclusiunea perpetuă a femeilor și coboritorilor lor.

Mai mult, atunci când ia în calcul ipoteza stingerii acestei descendenţe în linie masculină, Constituţia spune că Regele, în viaţă fiind, poate propune Parlamentului un succesor, sau că Parlamentul poate alege un succesor dintr-o familie domnitoare in Europa – în aceste două articole nu există o referire la succesiunea masculină!

Art. 78. În lipsă de coborâtori în linie bărbăteasca ai Majestății Sale Regelui Carol I de Hohenzollern Sigmaringen, succesiunea Tronului se va cuveni celui mai în varstă dintre frații săi sau coborâtorilor acestora, după regulele statornicite în articolul predecent.
Dacă nici unul din frații sau coborâtorii lor nu s’ar mai găsi în viaţă sau ar declara mai dinainte că nu primesc Tronul, atunci Regele va putea indica succesorul său dintr’o dinastie suverană din Europa cu primirea Reprezentațiunii naționale….

Şi încă un lucru: chiar Constituţia din 1923 stabileşte egalitatea şi nediscriminarea între bărbaţi şi femei – acesta este un PRINCIPIU înscris foarte sus în constituţie, INCLUSIV PENTRU DREPTURILE ELECTORALE.

Art. 6.  Legi speciale, votate, cu majoritate de două treimi, vor determina condițiile sub care femeile pot avea exercițiul drepturilor politice. Drepturile civile ale femeilor se vor stabili pe baza deplinei egalități a celor două sexe.

Adunarea constituantă a lăsat însă în seama unor legi organice definirea regulilor pentru acordarea dreptului de vot femeilor. Procesul a fost incheiat în 1946. Să nu uităm că acelaşi proces s-a terminat în Elveţia în … 1990.

În Europam Liechtenstein păstrează principiul succesiunii masculine, dar Lichtenstein nu este o monarhie parlamentară. În Europa nu există excepţii, între monarhiile parlamentare. Iar Japonia va schimba şi ea în curând principiul succesiunii strict masculine. Mai rămâne să ne luăm de mână cu ceva emirate arabe în „apărarea” unui principiu care nici măcar nu există ca atare în Constituţia din 1923.

Aşadar, dacă constituţia din 1923 ar fi în vigoare, principiul egalităţii între bărbaţi şi femei ar acţiona, chiar din interiorul Constituţiei şi ar impune, ca şi în Olanda, Danemarca, Belgia, Norvegia, Marea Britanie, schimbarea prin iniţiativă regală sau parlamentară a regulii succesiunii.

Cristian Sandu:

Regulile succesiunii pot fi schimbate din iniţiativă regală sau parlamentară! Atunci când a desemnat-o pe Principesa Margareta drept moştenitoare a Coroanei, Regele Mihai s-a bazat pe o cutumă unanum recunoscută de toate Casele Regale: în cazul unei monarhii extrateritoriale, şeful casei stabileşte regulile statutare, urmând ca ele să fie consfiinţite sau nu ca acte constituţionale în cazul instaurării monarhiei.

Odată cu desemnarea Principesei Mostenitoare M.S. Regele roagă Parlamentul în exerciţiu la acea dată să ţină seama de dorinta Sa în cazul în care naţiunea va considera potrivită reinstaurarea monarhiei constituţionale.

Vezi şi Succesiunea Dinastiei Române, pe înţelesul tuturor.

Anunțuri

Despre Tudor Vişan-Miu

Sunt un tanar cu preocupari intelectuale. Principalele mele domenii de interes: istoria, genealogia, memorialistica, literatura, lingvistica, economia, politica, filosofia, teologia. Legat de aceste domenii: cred ca nu exista o unica istorie "obiectiva si adevarata", ca fiecare persoană are origini familiale ce merita aflate si ca "o viata capata mai mult sens atunci cand este scrisa". Iubesc cartile. Cred ca a scrie corect in propria limba este o dovada de patriotism (nu am putut-o face in acest profil deoarece Gravatarul nu accepta diacritice - n.m.). Am o viziune social-economica "de dreapta". Cred ca "treburile publice" sunt o chestiune de interes general, dincolo de "partea scandaloasa" ce prea adesea însoteste administrarea lor (care ar trebui facuta de oameni de stat). In privinta formei de guvernamant a Romaniei, sunt sustinatorul unei monarhii constitutionale. Consider democratia si capitalismul cele mai bune sisteme inventate pana acum de catre om. Filosofic, ader la modernitatea clasica. Religios, sunt un crestin fundamentalist si conservator. ”Primeste deci darul meu, care ti-a fost adus, fiindca Dumnezeu m-a umplut de bunatati si am de toate” (Geneza, 33:11)

6 gânduri despre &8222;Succesiunea masculină este o metodă, nu un principiu al Constituţiei din 1923&8221;

  1. Potrivit articolului 77, dorinta initiala a legiuitorului este clara: excluderea femeilor de la postura de Regine-Suverane. Intr-adevar, art.78 nu interzicea Regelui in viata de a desemna ca succesor la Tron o printesa dintr-o dinastie suverana a Europei, dar aceasta decizie trebuia urmata de „primirea Reprezentatiunii nationale”, deci, de aprobarea Parlamentului. In acest caz, urma automat revizuirea Constitutiei. Asadar, Principesa Margareta poate domni perfect legal daca Parlamentul proclama monarhia constitutionala, adopta o Constitutie conforma cu Normele Fundamentale ale Casei Regale din 2007 si ii primeste juramintul de Regina-Suverana. Nu sint de acord insa ca in Constitutia din 1923 era consacrat principiul deplinei egalitati a femeii cu barbatul ! Cita vreme era prevazuta necesitatea unei legi speciale prin care sa se stipuleze drepturile politice ale femeilor, avem de a face cu o evidenta discriminare! „Deplina egalitate” se referea doar la drepturile civile, ca sunt, in primul rind de natura patrimoniala, ca de exemplu, dreptul de proprietate, dreptul la mostenire, etc.

    1. Necesitatea unei legi speciale era data de situatia de fapt! Femeile nu beneficiasera de drepturi politice, asa ca mai intai trebuia stabilit principiul, apoi el trebuia definit in aplicarea lui concreta. De altfel, procesul a fost acelasi in toata lumea democratica – trecerea de la principiul egalitatii la dreptul la vot (mai intai in alegerile locale, apoi in cele generale) a durat intre 20 si 100 de ani. Asa ca Romania, care a dat drept femeilor de a fi alese in consiliile locale in 3 ani si drepturi electorale complete in 23 de ani, este printre fruntase din acest punct de vedere.Se poate spune ca Regele Mihai a fost cel care a incheiat procesul de aducere la indeplinire a acestei dispozitii tranzitorii a Constitutiei din 1923.

  2. Aceasta este cea mai interesanta interpretare a constitutiei pe care am citit-o vreodata.

    Deci, principiul enuntat în clar (ca nicio femeie nu poate acceda la tron, mai mult, nici macar „coborâtorii” unei femei) este combatut prin sofisme de doi lei si interpretarea la limta elasticitatii a unor prevederi, cu ignorarea voita a contextului.

    Dar sa consideram ca „emanciparea” femeilor ar fi putut avea loc sub auspiciile constitutiei. Legi speciale vor defini „drepturile politice”, iar egalitatea va fi perfecta la cele „civile”.

    Deci, vor trebui sa apara legi speciale care sa defineasca egalitatea în drepturi politice a femeilor (printre care se numara desigur si cel de succesiune la coroana României) – ori tocmai aceasta definitie per se sugereaza ca egalitatea nu este perfecta.
    Inegalitatea „perfecta” înseamna ca toate celelalte drepturi care depind de cel politic sunt inaccesibile femeilor.

    Dar sa nu ne lansam în speculatii de doi lei. Haide sa cautam legile acelea „speciale” si vedem ce scrie în ele.

    Pâna una alta, singurele forme de activitate politica permise direct de constitutie este participarea (optionala) în consiliile judetene si comunale.

    Prima indicatie o gasim în Constituria din 1938, dar ea a fost abandonata (nu abrogata). Legal, constitutia din 1938 este înca în vigoare, doar ca constitutii si legi mai recente au acoperit-o total dpdv legal.

    A doua lege o observam abia în 1946, în legea electorala. Femeilor li se da dropt de vot, dar ATÂT. Nu drept de succesiune la tronul României (pe atunci nici proprietarul nu statea prea bine, fiind amenintat cu detronarea de catre Carol II – un episod mai putin cunoscut).

    De atunci si pâna la „Normele regale…” nu a aparut nicio o prevedere referitoare la dreptul femeilor de a mosteni un tron. „Normele…” au valoarea juridica a unui biletel lipit pe frigider: „Du-te de cumpara detergent de la Billa”.

    Deci se contesta un principiu clar si categoric. As fi fost tare curios sa vad cum arata un „enunt de principiu” în viziunea domnului Ghenea.
    Se interpreteaza într-un mod elastic si iesit din context a unor pasaje „promitatoare” din Cosntitutie.
    Si chiar daca am accepta „extensia”, acele legi nu au existat niciodata.

    Îmi pare rau de regele vostru, care, ca sa parafrazez un proverb arhicunoscut: „Ziua proasta se cunoaste de dimineata” – a avut ghinion. De la nastere si pâna la batrâneti. Ghinioane întrerupte ici colo de câteva accidente fericite (precum recuperearea unor averi).

  3. Pentru a lamuri aceste aspecte, completez : Constitutia din 1938 este abrogata implicit prin adoptarea celorlalte constitutii. In alta ordine de idei, dl dr. Ghenea are dreptate atunci cind sustine ca, in eventualitatea aplicarii art. 78 al Constitutiei din 1923 Regele in viata ar fi putut desemna si o principesa dintr-o dinastie europeana daca obtinea acordul Parlamentului. In alta privinta, are dreptate dl. Marian: nici vorba de „egalitate perfecta ” intre femei si barbati sub imperiul Constitutiei fin 1923! In chestiunea succesiunii, Principesa Margareta poate deveni Regina a Romaniei, ca prima nascuta a ultimului Suveran legitim daca Parlame tul opereaza reforma constitutionala necesara iar cetetenii o confirma prin referendum. Paste Fericit tuturor!

    1. Oricine poate deveni succesorul la tron (în conditiile unei monarhii) daca parlamentul voteaza reforma constitutionala care permite acest lucru.

      Nu asta este problema.

      Problema este conceptul logic, unitar, al acelei Constitutii.
      Pur si simplu este absurd sa-i interzici propriei tale fiice sa devina regina pentru a aduce o alta femeie de aiurea în locu-i. Este o interpretare anti-dinastica.
      Sensul articolelor 79 (respectiv 84 din cea veche) este alegerea unui rege (mascul) nu a unei regine.

      PS: odata cu alegerea unei dudui de-afara, constitutia trebuia amendata pentru ca începea o noua dinastie ce nu mai avea nimic în comun cu Carol I.

  4. Este vorba de o ipoteza pur teoretica, domnule Marian! Pina una alta, pe Tronul Romaniei va urca ASR Principesa Margareta! La a VIa generatie a Dinastiei, exista in linia de successiune, in ordinea nasterii, doua nepoate ale MS Regelui Mihai: Excelenta Sa, Domnisoara Elisabeta-Karina de Romania (n.1989) si Excelenta Sa, Domnisoara Elisabeta-Maria de Romania (n.1999). Indiferent care dintre Excelentele Lor va domnj, cindva, ca Regina Suverana a Romaniei, ambele vlastare regale vor juca un rol crucial in viitorul Dinastiei Romane!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s