Marţi, 22 martie 2016, „Curtea de Apel București a respins ca nefondat recursul declarat de Dieter Stanzeleit și a menținut o decizie luată de Judecătoria Sectorului 1 în aprilie 2014, instanță care i-a respins cetățeanului german cererea de stabilire a paternității. De asemenea, Curtea de Apel a respins și o solicitare a lui Dieter Stanzeleit de sesizare a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), în legătură cu desemnarea instanței care trebuia să judece acest proces.”
10 motive pentru care povestea lui Dieter Stanzeleit că ar fi produsul unei căsătorii secrete a Principelui Moştenitor Mihai din 1939 nu poate fi crezută:
(1) Pretinsa mamă, Nerissa Jane Irene Bowes-Lyon, a fost internată într-un spital de boli mentale în 1941 şi a murit în 1986, nu în 1944.
Dieter Stanzeleit pretinde că Nerissa Jane Irene Bowes-Lyon, dintr-o nobilă familie britanică, s-ar fi căsătorit cu Mihai al României, Mare Voevod de Alba Iulia, la 7 septembrie 1939, joi, la Azuga, când Prinţul Moştenitor nici nu împlinise încă 18 ani, deci nu era major.
Adevărul: Nerissa Jane Irene Bowes–Lyon (n. 18 februarie 1919 – d. 22 ianuarie 1986) a fost fiica lui John Herbert Bowes-Lyon, care era fratele Reginei Mamă Elisabeta (1900-2002), mama actualei Regine Elisabeta a II-a. Nerissa şi sora ei, Katherine, sufereau de o boală mentală, astfel că, în 1941, au fost trimise la Spitalul Earlswood. Nerissa a murit în 1986, Katherine în 2014. Atunci, cum putea fi soţia regelui Mihai?
(2) Există o singură persoană numită „Nerissa Jane Irene Bowes-Lyon”.
Dieter Stanzeleit pretinde că există două persoane: Nerissa Jane Irene Bowes-Lyon, mama lui, şi o alta, Kerissa Jane Irene Bowes-Lyon (1919-1986), cea care suferea de o boală mintală.
Adevărul: Există o singură persoană, Nerissa Jane Irene Bowes–Lyon (n. 18 februarie 1919 – d. 22 ianuarie 1986), cea descrisă mai sus. Dl. Dieter Stanzeleit speculează grafia literei „N” din certificatul de deces, care seamănă cu un „K” (v. foto).
(3) Nu avem nicio mărturie validă a pretinsei căsătorii din 7.09.1939 sau a naşterii din 28.11.1939.
Dieter Stanzeleit pretinde că s-a născut la 28 noiembrie 1939, le nici trei luni după căsătoria din 7 septembrie 1939, deci ar fi fost conceput cu şase luni înaintea momentului căsătoriei.
Nu există nicio mărturie, nicăieri, a unei asemenea legături. Din jurnalul Regelui Carol al II-lea aflăm că, la momentul respectiv, Principele Moştenitor aveo relaţie amoroasă cu Yvonne Ştiubei, căreia Regele Carol al II-lea – care îl controla foarte strict pe augustul său fiu – i-a pus capăt în iulie 1939. Este singura menţiune din întreg jurnalul (în care Regele Carol al II-lea consemna de obicei cu sineritate tot ceea ce-l preocupa) privind relaţia viitorului Rege Mihai I cu o domnişoară înainte de 1940.
Avem dovada unor alte preocupări ale Familiei Regale a României în ziua pretinsei căsătorii (7 septembrie 1939: Regele Carol al II-lea scrie în jurnal doar despre situaţia frontului), a pretinsei naşteri (28 noiembrie 1939: Principele Moştenitor Mihai face o vizită cu clasa palatină la o fabrică de timbre) şi a pretinsului botez (1 ianuarie 1940: Principele Moştenitor Mihai şi Regele Carol al II-lea sunt la Constanţa la o ceremonie de la ora 11:00, revenind în Bucureşti cu trenul la ora 17:50) [*].
(4) Certificatul de botez din 1.01.1940 există doar în copie, iar numele parohului este al altuia decât cel istoric real.
Dieter Stanzeleit pretinde că a fost botezat la 1 ianuarie 1940.
Certificatul de botez, eliberat la parohia Carmen Sylva în Eforie la Biserica Sfântul Ioan Botezătorul, de părintele Ioan Roşescu, pretins a fi fost eliberat de Episcopia Constanţa, nu precizează data şi este incorect completat. “Am văzut şi eu copia certificatului de botez. Ştampila pare să fie a parohiei, însă indiciile că ar fi original se opresc aici. Este ceva ciudat cu oficiantul botezului. Conform analelor bisericii, parohul de la acea dată se numea însă Mihail Buric. El ar fi trebuit să semneze certificatul. Cel care îl semnează de fapt şi figurează şi ca preot oficiant Jean Roşescu, un fost profesor de religie din Tuzla”, a declarat părintele Lucian Costea, actualul paroh. Documentul nefiind în original, nu poate fi verificată autenticitatea sa!
(5) Vasile nu e un nume de prinţ în tradiţia Familiei Regale Române.
Dieter Stanzeleit pretinde că a fost botezat Nicolae Vasile.
Aşa cum constata şi istoricul Zoe Petre, în 2012, dacă Nicolae este un nume folosit de Casa Regală Românească (a fost purtat de al doilea fiu al Regelui Ferdinand I şi al Reginei Maria, iar acum de fiul ASR Principesei Elena), Vasile nu este. „Chiar deloc”.
(6) Nu există niciun martor dintre cei invocaţi de Dieter Stanzeleit pe care să-i putem cita.
Pe cine invocă Stanzeleit?
„Gheorghe Barbu, colaborator apropiat al Mareşalului Antonescu, care confirma amintirile mele despre Wolfsschanze precum şi Johann Adolf, Conte de Kielmansegg, fost ofiţer de stat major, mai târziu comandant NATO – Forţele armate, Centru-Europa.”
Gheorghe Barbu nu a apărut niciodată în spaţiul public cu astfel de afirmaţii. El nemaifiind în viaţă, nu mai poate fi întrebat.
„Udo Neils, la a cărui părinţi a locuit refugiata Irma Stanzeleit împreună cu copilul său, când i-am fost predat pentru îngrijire în ianuarie 1945;”
Măturia lui Neils din 2002 se poate referi la altceva: „Cu circa 30 de ani in urma mi-a vorbit mama mea despre faptul ca in iarna 1944/45 a gazduit in Schmatzin o refugiata din Prusia Orientala, doamna Stanzeleit. Aceasta locuia impreuna cu copilul ei in mansarda casei noastre. Copilul s-a inbolnavit si a murit la inceputul anului 1945. La inceputul anului 1945 a venit la noi si un barbat care a adus pe o bicicleta un copil grav bolnav, un baiat, a carui mama decedase. Acesta a dat baiatul in ingrijire doamnei Stanzeleit. …”
Nitoiu V. Anastasia, elevă a Şcolii Greceşti din Bucureşti: „In timpul razboiului eram eleva la Scoala Greceasca din Bucuresti, aflata pe strada Austrului, pe langa Biserica Greceasca. Colega de clasa cu mine si buna prietena a mea, era Eleni Zahariadis (Elenita), care era fiica intendentului de la locuinta Regelui de pe soseaua Kisseleff, unde locuia prietena mea impreuna cu parintii sai. Colega mea imi povestea ca Regele Mihai I s-a casatorit in taina cu o englezoaica si ca are un baiat cu aceasta. Acest lucru se povestea in ascuns la Casa Regala, dar eu imi aduc foarte bine aminte de aceste discutii.”
Afirmaţiile Elenei Zahariadis este posibil să fi fost bârfe neadevărate.
Un ofiţer de la centrala telefonică din Wolfsschanze, cartierul general a lui Hitler în Prusia de Est. El a auzit o discuţie între Bormann şi Himmler despre mama mea;”
Dacă există, telefonistul a murit şi nu mai poate fi audiat.
Ştefan Preda – „Un ofiţer din regimentul de gardă regal ce lucra ca specialist în transmisiuni al radiotelegrafei, care citea telegramele adresate mamei mele”, lucrând în 1937/1938.
Ştefan Preda a dat în 15 septembrie 2014 declaraţii potrivit cărora Regele Mihai s-ar fi căsătorit cu Nerissa Lyon „în prezenţa unor oameni de încredere”. Afirmaţiile sale, însă, au fost făcute ca simplă declaraţie scrisă, fără garanţie, în circumstanţe necunoscute, ele rămânând prea vagi pentru a putea acoperi golurile din probatoriul cu documente.
7) Documentele folosite de Stanzeleit au o sursă necunoscută şi au fost declarate false de o expertiză germană aprobată de instanţă, în 2013.
Stanzeleit a adus în sprijinul poveştii sale o serie de documente.
Documentele folosite de Dieter Stanzeleit (pe care pretinde că le-ar fi primti de la un şef al serviciului secret, nenominalizat) au fost declarate, de o expertiză efectuată de Oficiul de Land pentru Combaterea Criminalităţii Saxonia Inferioară şi aprobată de Judecătoria Gottingen a Tribunalului Superior de Land Braunschweig în 2013, drept FALSE.
Toate documentele, care ar fi originale, sunt create prin imprimare cu jet multicolor de cerneală, care a fost descoperită abia în anul 1987 de firma HP.
Sunt, deci, false, următoarele documente:
“Acordul de Principiu” al Casei Regale din data de 31.08.1939, despre o căsătorie ascunsă a lui “Mihai, Mare Voievod de Alba Iulia” si “Nerissa Jane Irene Bower-Lyon”, supus britanic.
Notă-Raport din data de 13.09.1939 a şefului Corp de detectivi, Col. I. Vasilescu, despre căsătoria “Marelui Voievod de Alba Iulia, Mihai şi domnişoara Nerissa Jane Irene Bower-Lyon” (de origine străină).
Raport al Serviciului Special de Informaţii din data de 23.09.1944 despre o doamnă de viţă nobilă a familiei regale britanice, care se află sub protecţia specială a Reginei Mamă, care împreună cu fiul său de 3-4 ani a fost reţinută de către Gestapo şi la ordin înalt adusă în Germania. Document original.
Notă nedatată privind dispariţia “Nerissei Lions” împreună cu fiul acesteia
Notă nedatată privind dispariţia “Nerissei Lions” împreună cu fiul acesteia şi transportarea celor doi în Germania, la cartierul general, unde s-a stabilit ca ea a fost omorată iar fiul acesteia încredinţat unei familii germane.
Teohari Georgescu: Notă scrisă din data de 08.12.1945 a Ministrului-Sectretar de Stat
Raport din data de 22.08.1951 a miliţiei romane, Ministerul Afacerilor Interne, Directiunea Generală a Miliţiei, despre fiul “Nerissei Lions” şi al fostului Rege Mihai, care trăieste în Germania şi a fost adoptat de către familia Stanzeleit.
Ion Mihai Pacepa: Nota cu privire la Dieter Stanzeleit din 15 mai 1978
8) Nu există vreo contra-expertiză care să o fi infirmat pe cea germană validată de instanţă.
Raportul de expertiză criminalistică obţinut de dl. Stanzeleit (nr.56/09.10.2014 şi suplimentul 58/10.10.2014) a fost făcut pe baza unui contract de prestări servicii de către un expert român care nu a analizat originalele şi care nu a fost abilitat de vreo instanţă judecătorească – nefiind astfel valid.
9) Dieter Stanzeleit cauţionează o propagandă murdară împotriva M. S. Regelui Mihai I al României.
Dieter Stanzeleit l-a dat în judecată pe Majestatea Sa Regele în anul 2000, cerând un test de paternitate, care i-a fost refuzat. Dacă Regele Mihai a refuzat proba ADN, de ce nu s-au prelevat astfel de probe de la osemintele regelui Carol al II-lea sau de la nepotul acestuia, Paul de Lambrino?
Dieter Stanzeleit acreditează o bârfă circulată în perioada interbelică (vezi formula „Mihai Viteză” lansată de Pamfil Şeicaru), anume că tatăl prinţului Mihai nu ar fi fost principele Carol al României, ci un altul, cu care prinţesa Elena ar fi avut o legătură adulteră. Principele Mihai (n. 25 octombrie 1921) a venit pe lume la 7 luni şi 15 zile de la căsătoria părinţilor (10 martie 1921). Dar a fost o naştere prematură. O astfel de naştere este perfect posibilă (a fost confirmată şi de medicii reginei Elena); atâtea personalităţi s-au născut prematur – de exemplu, Winston Churchill (cu două luni mai devreme).
Speculez că motivul acestei afirmaţii este legat nu de o reavoinţă, ci de un calcul pragmatic – Paul de Lambrino ar putea fi mai dispus la un astfel de test, care ar dovedi o realitate evidentă, probabilă şi prin testul refuzat de Majestatea Sa: Dieter Stanzeleit nu are nicio legătură de sânge cu Familia Regală a României.
10) Avocatul lui Dieter Stanzeleit, Artin Sartizian, a afirmat în mod explicit că mobilul acţiunii lor în instanţă este unul pecuniar.
Conform unei decizii a Judecătoriei Sectorului 1 din 6 aprilie 2014, se admite că instanţele româneşti nu pot judeca Dosarul „Dieter Stanzeleit”, după ce instanţele străine au stabilit că procesul este doar de competenţa instanţelor româneşti. La 9 aprilie 2014, dl. Stanzeleit n-a mai aşteptat şi, împreună cu tânărul lui avocat, dl. Artin Sartizian, a susţinut o conferinţă de presă. Acolo, explică şi de ce au cerut anularea căsătoriei dintre Majestăţile Lor Regele Mihai şi Regina Ana de la 10 iunie 1948, la Atena:
18:30-21:00 – „Nu au fost respectate condiţiile legale privind încheierea căsătoriei. […] Ca civil, dl. Stanzeleit s-a adresat instanţelor competente, va depune documentaţia Parchetului, care se va ocupa de acest caz. Bun, dar ce-l interesează pe dl. Stanzeleit chestiunea căsătoriei Majestăţii Sale?Este un demers pur şicanatoriu sau justifică un interes? Într-adevăr, justifică […]: unul dintre mtoive ar fi acela că, în cazul în care se neconstată nevalabilitatea căsătoriei, toţi copiii rezultaţi din ea, Principesele Lor Regale, ar avea statutul juridic de copii din afara căsătoriei. Dacă dl. Stanzeleit va triumfa – şi sunt convins de asta – în demersurile sale de stabilire a paternitaţii şi se va conchide că are statutul de fiu biologic al Majestăţii Sale – va avea statutul de singur copil legitim al Majestăţii Sale Regelui.”
Ştiu cei doi că Majestăţile Lor Regele şi Regina, în afara căsătoriei în rit creştin-ortodox din Grecia (1948), a mai fost şi o căsătorie în rit romano-catolic, la Monte Carlo (1966)?
P. S.: Acesta este un rezumat al textului meu din 29 noiembrie 2014, Când nu ai pe nimic să te bazezi: cazul Dieter Stanzeleit
___
Note
[*] În ziua pretinsei căsătorii (7 septembrie 1939), Regele Carol al II-lea nota în jurnal: „dimineaţa, vine o ştire importantă de pe frontul occidental …. Toată ziua n-au fost ştiri importante, afară de aceea că aliaţii n-au atacat şi deci n-au putut intra în linia Sigfried. Pe frontul polonez, zi ceva mai liniştită. Se pare că acţiunea brigăzilor monitorizate a fost formidabilă. Seara, cinema, un film destul de amuzant, cu actorul englez Brown: Prezicător fără voie.”
În pretinsa zi a naşterii (29 noiembrie 1939), Principele Moştenitor Mihai şi colegii săi de clasă au vizitat o Fabrică de Timbre (cf. Neamul românesc, nr. 264 din 30 noiembrie 1939, p.2). Expunând acest fapt, dl. Stanzeleit mi-a replicat, sec: „nu ştiu la ce ora m-am născut şi cred că Mihai n-a stat peste 24 ore la fabrică”.
La 1 ianuarie 1940, ziua pretinsului botez, “Ajungând în Constanţa, Carol şi Mihai au asistat, la ora 11 (ora 11:45, în Însemnările lui Carol) la serviciul divin oficiat în mijlocul trupelor din garnizoană. Scopul vizitei era de a inspecta trupele concentrate. Apoi Carol şi Mihai au participat la o recepţie de Anul Nou, desfăşurată în Palatul Municipal (Primăria) din Constanţa. Au prezentat felicitări: guvernul, corpul diplomatic, autorităţile civile şi militare din Constanţa. Carol a adresat un cuvânt Ţării la început de an. La ora 13:30, Carol şi Mihai au plecat cu trenul regal din gara Constanţa spre Bucureşti, unde au sosit la ora 17:50″ (cf. Carol al II-lea, Însemnări zilnice, vol. III, Bucureşti, Ed. Scripta, 1998, p.35, 39; “Neamul românesc”, nr. 2 din 31 ianuarie 1940, p.1-2).
Monarhia Salvează România 
Curtea de apel a respins forma nu fondul. Stenzeleit s-a dus la CEDO pentru ca drepturile sale au fost încalcate (nu are acces la justitie).
Nu-mi place ideea, dar asta e situatia.
Sunt subtilitati juridice care le scapa celor care nu au studii juridice, dar ar trebui sa citesti mai bine ce scrie în decizii, nu sa pui de la tine.
Mariane, nu ai tu treaba cu subtilitatile juridice, esti paralel! Acest violonist german a prezentat doar probe evident falsificate! In spatele lui stau niste pensionari din fosta Securitate, platiti de oamenii lui Traian Basescu! Unul rintre ei, lt.col.(r) Dan Gorzo, care semna dezinformari prin diverse publicatii cu pseudonimul George Dora!
Înainte ca probele sa fie considerate falsificate, ele trebuiesc dovedite a fi fost false sau falsificate.
În cazul acestui proces, nici macar nu s-a ajuns la acest lucru. În consecinta, întrucât nu au fost declarate false, ele ramân pe mai departe valabile.
Germania si-a declinat competenta, pe motive clare.
Românii si-au declinat-o din aceleasi motive, dar pe dos.
Deci tot ce s-a întâmplat în acest caz este împiedicarea accesului neamtului la actul de justitie. De aceea s-a dus la CEDO.
Acuma poate pricep si cei care sunt „perpendiculari” (eu fiind paralel) cum sta treaba.
PS: în Germania, daca ar fi fost admisa cauza, Stenzeleit ar fi avut mari sanse de succes – pentru ca în Germania copilul are dreptul de a-si sti parintii. Un drept fundamental care nu-i poate fi luat. Singurul clenci ar fi fost ca si tatal prezumtiv are dreptul la anonimitate, si deci, rezultatul poate fi împiedicat a deveni public.