O poveste dadaistă despre Regele Mihai, contemporanul nostru

rege ghi

Notă: Acest text a fost scris în ianuarie 2016. În luna august 2016, moartea Reginei Ana şi viitoarele funeralii de la Curtea de Argeş arată că locul era pregătit pentru inevitabil: „Păcat că se «inaugurează» cu o înmormântare”, afirmă arhitectul Noii Catedrale, Augustin Ioan. Ideea domnului Iulian Uţă a fost reluată de anumiţi amatori de poveşti dadaiste, demne de centenarul Dada.  

Citeam zilele trecute o poveste dadaistă despre Regele nostru – Dumnezeu să-l aibă în paza Sa -, în care acesta a murit şi este ţinut într-un frigider la Zürich până la inaugurarea Noii Catedrale Arhiepiscopale şi Regale de la Curtea de Argeş (12 octombrie 2016), unde Suveranului nostru îi este rezervat locul de veci, alături de consoarta sa, Majestatea Sa Regina Ana. Semnatarul respectivului articol, dl. Iulian Uţă, are, poate, în vedere faptul că anul acesta se împlinesc 100 de ani de la lansarea mişcării Dada la Zürich. Tot acolo unde, la 12 aprilie 1990, Alexandru Paleologu spunea că „s-a redeșteptat curentul regalist. La Zürich, ca dadaismul…” [*]. Persistenţa sa este de analizat.

Adevărul:

_DSC0408Familia Regală ne anunţă: 

Săptămâna viitoare, Altețele Lor Regale Principesa Moștenitoare și Principele Radu vor face o vizită privată în Elveția, în care vor petrece câteva zile alături de Majestățile Lor Regele Mihai și Regina Ana. 

Regele Mihai decembrie 2015Fotografiile apărute astăzi (stânga), realizate în 24 octombrie 2015 la Aubonne, chiar sunt cele mai recente fotografii ale Majestăților Lor înfățișează pe Regele Mihai și Regina Ana la reședința privată din Elveția, aşa cum suntem şi anunţaţi. O altă fotografie (dreapta), din 8 noiembrie 2015, îl înfăţişează doar pe M.S. Regele Mihai.

Comentariu:

Prin astfel de discuţii, sunt eludate teme mai largi. Desigur că prelungirea lucrărilor pentru Noua Catedrală de la Curtea de Argeş este cel puţin inconfortabilă. Cunoaştem însă data inaugurării: 12 octombrie 2016 (legată simbolic inaugurarea primei Catedrale acum 130 de ani). Să fim încrezători că se lucrează cu spor pentru respectarea acestui termen!

Datorăm Regelui Mihai cel puţin respectul pentru vârsta Majestăţii Sale. Uman vorbind, pentru a nu-l prezenta, singură scuză nu este de a nu fi monarhist, ci de a nu fi om. Profesorul Adrian-Silvan Ionescu spunea, foarte frumos, că „Noi, românii, am fost privilegiaţi de providenţă a avea un monarh longeviv.”  Într-o prelegere publică, profesorul Adrian Cioroianu vorbea despre destinul excepţional al Suveranului nostru şi privilegiul de a-i fi contemporani. La împlinirea binecuvântatei vârste de 95 de ani, în 25 octombrie 2016, Regele nostru, Mihai I cel Drept, merită o celebrare pe măsură.

Restaurarea monarhiei este, încă, o temă de actualitate. Desigur că sperăm la a treia domnie, simbolică, a M.S. Regelui Mihai. Prerogativele Suveranului, prin voinţa Majestaţii Sale, au fost încredinţate, acum 8 ani, în 2007, în mâna unei persoane foarte capabile: Principesa Moştenitoare Margareta.

rege succesiune

Prin Normele Fundamentale din 30 decembrie 2007 (art. 2.4), semnate de Şeful Casei Regale, Majestatea Sa Regele Mihai I al României, „Actualul Mostenitor la Sefia Casei Regale a Romaniei este: Alteta Sa Regala Margareta, Principesa Mostenitoare a Romaniei (jure sanguinis), care va fi de acum inainte si va ramane dupa decesul meu Custode al Coroanei Romaniei (ad personam).” Este excepţia de la art. 10.2, în care Şeful Casei Regale a României este Custode al Coroanei, „cu exceptia duratei vietii actualului Sef al Casei Regale a Romaniei, care a numit, de la data intrarii in vigoare a acestor Norme Organice, pe Alteta Sa Regala Principesa Mostenitoare Margareta a Romaniei in calitatea de Custode a Coroanei Romaniei.

_____________

Note: [*] „La 12 aprilie, pe aeroportul din Zürich, când Regele Mihai se pregătea să plece spre București, însărcinatul cu afaceri al României la Berna a refuzat să-i pună viza pe pașaport și l-a împiedicat deci să se urce în avion. După părerea mea, în ziua aceea s-a născut în România – sau s-a redeșteptat – curentul regalist. La Zürich, ca dadaismul…” (Alexandru Paleologu, Minunatele amintiri ale unui ambasador al golanilor, Editura Humanitas, 1993, cap. IV. „Sire, va veni, poate, ziua…”).

Anunțuri

Despre Tudor Vişan-Miu

Sunt un tanar cu preocupari intelectuale. Principalele mele domenii de interes: istoria, genealogia, memorialistica, literatura, lingvistica, economia, politica, filosofia, teologia. Legat de aceste domenii: cred ca nu exista o unica istorie "obiectiva si adevarata", ca fiecare persoană are origini familiale ce merita aflate si ca "o viata capata mai mult sens atunci cand este scrisa". Iubesc cartile. Cred ca a scrie corect in propria limba este o dovada de patriotism (nu am putut-o face in acest profil deoarece Gravatarul nu accepta diacritice - n.m.). Am o viziune social-economica "de dreapta". Cred ca "treburile publice" sunt o chestiune de interes general, dincolo de "partea scandaloasa" ce prea adesea însoteste administrarea lor (care ar trebui facuta de oameni de stat). In privinta formei de guvernamant a Romaniei, sunt sustinatorul unei monarhii constitutionale. Consider democratia si capitalismul cele mai bune sisteme inventate pana acum de catre om. Filosofic, ader la modernitatea clasica. Religios, sunt un crestin fundamentalist si conservator. ”Primeste deci darul meu, care ti-a fost adus, fiindca Dumnezeu m-a umplut de bunatati si am de toate” (Geneza, 33:11)

Un gând despre &8222;O poveste dadaistă despre Regele Mihai, contemporanul nostru&8221;

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s