România lui Carol I furniza o zecime din importurile europene de cereale

carol 1

În articolul Ponderea cerealelor româneşti în comerţul european (secolele XIV-XX), semnat de istoricul Bogdan Murgescu şi republicat în volumul „Ţările române între Imperiul Otoman şi Europa Creştină” (Ed. Polirom, 2012), acesta, valorificând studiile de până acum (ex. Victor  Axenciuc), istoricul Bogdan Murgescu analizează importanţa exporturilor româneşti de cereale pe plan mondial şi european, din Evul Mediu până în perioada comunistă.

La op.cit., p. 254 puteţi analiza media multianuală a exporturilor româneşti de cereale. Raportate la datele europene (v. op.cit, p.256), datele luate în considerare de istoricul Bogdan Murgescu pentru ponderea cerealelor româneşti în exportul de pe continent sunt:

1871-1875:  10,3%

1891-1895: 12,8%

1911-1913: 12,7%

Pe plan mondial, în 1881-1888, este 8,36%, iar, în 1909-1913, 7,96%.

Este de remarcat că, întrucât „creşterea producţiei totale a depăşit-o cu mult pe cea demografică, exporturile româneşti de cereale au sporit considerabil” (p.253), iar „ponderea exporturilor româneşti a crescut pe parcursul celei mai mari părţi a secolului al XIX-lea.” (p.257)

În perioada interbelică, „volumul comerţului internaţional cu cereale nu a mai crescut semnificativ comparativ cu perioada dinainte de 1914.” (p.259). Conform unor calcule aproximative, productivitatea a scăzut în primii ani interbelici, iar „nivelul antebelic al producţiei cerealiere a fost atins din nou abia în 1926.” (p.260). Astfel, „rolul României în aprovizionarea cu cereale a ţărilor europene industrializate a fost mai puţin important în epoca interbelică decât în perioada anterioară primului război mondial.” (p.262)

Deşi „nivelul total al producţiei interbelice a fost atins şi depăşit abia în anii 1970”, trebuie remarcat că ponderea României în comerţul mondial de cereale a fost puţin peste 1% (1960-1969) şi apoi sub 0,5% (1980). „Exporturile de cereale au încetat să mai fie un element motor al integrării ţării în economia europeană.”

Anunțuri

Despre Tudor Vişan-Miu

Sunt un tanar cu preocupari intelectuale. Principalele mele domenii de interes: istoria, genealogia, memorialistica, literatura, lingvistica, economia, politica, filosofia, teologia. Legat de aceste domenii: cred ca nu exista o unica istorie "obiectiva si adevarata", ca fiecare persoană are origini familiale ce merita aflate si ca "o viata capata mai mult sens atunci cand este scrisa". Iubesc cartile. Cred ca a scrie corect in propria limba este o dovada de patriotism (nu am putut-o face in acest profil deoarece Gravatarul nu accepta diacritice - n.m.). Am o viziune social-economica "de dreapta". Cred ca "treburile publice" sunt o chestiune de interes general, dincolo de "partea scandaloasa" ce prea adesea însoteste administrarea lor (care ar trebui facuta de oameni de stat). In privinta formei de guvernamant a Romaniei, sunt sustinatorul unei monarhii constitutionale. Consider democratia si capitalismul cele mai bune sisteme inventate pana acum de catre om. Filosofic, ader la modernitatea clasica. Religios, sunt un crestin fundamentalist si conservator. ”Primeste deci darul meu, care ti-a fost adus, fiindca Dumnezeu m-a umplut de bunatati si am de toate” (Geneza, 33:11)

Un gând despre &8222;România lui Carol I furniza o zecime din importurile europene de cereale&8221;

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s