Testamentul Regelui Ferdinand I pe înţelesul tuturor

regele mihai - ref. ferdinand

Aici puteţi citi testamentul Regelui Ferdinand I din 1925 şi codicilul din 11 ianuarie 1926.

„Anulez dispoziţia cuprinsă în acest testament prin care lăsam fiului meu Carol toată cotitatea disponibilă şi hotărârea de a cuprinde în partea sa de moştenire întreaga moşie Sinaia – Predeal împreună cu castelul Peleş şi celelalte castele, clădiri şi stabilimente, cu sarcinile prevăzute în acest testament pentru Castelul Pelişor, precum anulez şi legatul “caselor şi clădirilor din Bucureşti absolut necesare”.

Hotărăsc ca toată această cotitate disponibilă, atât imobilele de pe Valea Prahovei, cu sarcinile prevăzute, ca şi cele din Bucureşti, care sunt absolut necesare viitorului rege, să revină urmaşului meu pe tronul României din familia mea, iar în timpul minorităţii sale să se bucure de folosinţa şi de veniturile lor iubita mea soţie Regina Maria.”

***

«Testamentul Regelui Ferdinand I

„A voit Domnul să încerce ţara, pe mine şi pe Regină cu o mare durere, prin renunţarea la tron a Principelui Carol.“

„Până la sfârşitul vieţii nu se va şterge din inima mea jalea care m-a cuprins când m-am văzut silit să iau act de această hotărâre a primului meu născut, constatând că din nenorocire această măsură o impuneau nteresele Statului şi ale Coroanei, care în orice împrejurare am înţeles să mă stăpânească.“

Aşa şi-a început Majestatea Sa Regele Ferdinand I codicilul la testamentul său din 1925, prin care îl dezmoşteneşte pe Regele Carol al II-lea, după ce acesta a renunţat, în luna decembrie a aceluiaşi an, „la succesiunea tronului României, la drepturile, titlurile şi prerogativele de care se bucură“.

În continuarea codicilului, publicat în Monitorul Oficial, din 22 iulie 1927, Regele Ferdinand I scria: „Anulez dispoziţia cuprinsă în acest testament prin care lăsam fiului meu Carol toată cotitatea disponibilă şi hotărârea de a cuprinde în partea sa de moştenire întreaga moşie Sinaia – Predeal împreună cu Castelul Peleş şi celelalte castele, clădiri şi stabilimente, cu sarcinile prevăzute în acest testament pentru Castelul Pelişor, precum anulez şi legatul caselor şi clădirilor din Bucureşti absolut necesare. Hotărăsc ca toată această cotitate disponibilă, atât imobilele de pe Valea Prahovei, cu sarcinile prevăzute, ca şi cele din Bucureşti, care sunt absolut necesare viitorului rege, să revină urmaşului meu pe tronul României (MSR Mihai I – n.red.) din familia mea, iar în timpul minorităţii sale să se bucure de folosinţa şi de veniturile lor iubita mea soţie Regina Maria. Voiesc ca partea rezervatară ce se cuvine fiului meu Carol, s-o primească în bani şi în efecte.“

Potrivit testamentului formulat în iunie 1925, Regele Ferdinand I şi-a împărţit averea între Regina Maria, soţia sa, şi cei cinci copii. Reginei i-a lasat „Palatul de la Cotroceni; iar Castelul Pelişor de la Sinaia, împreună cu Casa pentru oaspeţi (Cavalierhaus) şi dependinţele ce ţin de Castelul Pelişor (locuinţa personalului, garajurile şi grajdurile), hotărăsc a rămâne în folosinţa soţiei mele cât timp va trăi. Regina Maria va dispune după a sa voinţă de mobilele din Palatul Cotroceni şi din Castelul Pelişor. Întreţinerea acestor reşedinţe este în sarcina succesorului meu la tron“.

În afară de Carol, dezmoştenit un an mai târziu, Regele Ferdinand I îşi împarte bunurile între Principele Nicolae al României, Elisabeta, Maria şi ultima fiică, Ileana.

„Toată averea mea în bani, acţiuni, obligaţiuni, fonduri de stat, după plata legatelor va complecta partea rezervatară a fiecăruia din copiii mei“, se încheie testamentul din 1925.

În decembrie 1927, toţi cei şapte moştenitori ai Regelui Ferdinand s-au strâns pentru a semna Actul de împărţeală, ataşat testamentului din 1925. Aici, Regele Carol al II-lea apare ca „Dl Carol Caraiman, reprezentat prin procuratorul său general şi special, Dl General Adjutant N. Condeescu, în baza procurei autentificată de Legaţiunea României la Paris la No. 233/1927“ şi validează împărţeala „dorind a respecta şi executa întocmai dispoziţiunile coprinse în Testamentul Regelui Ferdinand din 2 Iunie 1925, astfel cum au fost modificate şi completate prin Codicilul din 11 Ianuarie 1926, şi într-un sentiment de iubire şi devotament pentru MS Regele Mihai“, unde s-a convenit între toţi moştenitorii „a-i recunoaşte întregul legat ce i s-a lăsat de Regele Ferdinand, cu sarcinile prevăzute, independent de orice evaluare a bunurilor cari constituiesc acest legat“.»

Din „22” (Nicoleta Dumitraşcu – 2012)

Anunțuri

Un gând despre &8222;Testamentul Regelui Ferdinand I pe înţelesul tuturor&8221;

  1. Aveți tot Repectul meu Majestatea sa Domnia dumneavoastră Ferdinand cu stima si respect Marius din Botosani rezident in Bournemouth

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s