O clarificare necesară: raportul dintre Şeful Statului şi Parlament. Un semnal din Armenia

Într-un raport din 21-22 martie 2014 al Comisiei de la Veneţia (Opinion no. 731/2013), respectabilul for recomandă României să renunţe la ambiguitatea formei republicii semi-parlamentare sau semi-prezidenţiale. Astfel, ne recomandă să alegem între republica prezidenţială şi republica parlamentară. Prima poate permite unui partid să acapareze toată puterea (aşa cum am văzut în diverse momente electorale), a doua este zdruncinată de neîncrederea cetăţenilor în Parlament.
Care este atunci soluţia? Monarhia constituţională este forma în care raporturile dintre şeful statului şi Parlament sunt foarte clare. Monarhia constituţională este apropiată, prin mecanismele ei de funcţionare, de republica parlamentară. Diferenţa esenţială este existenţa unui cap neutru, Suveranul, care asigură echilibrul. Or, România are nevoie în acest moment – poate în primul rând – de echilibru.

O clarificare necesară: raportul dintre Şeful Statului şi Parlament

Într-un raport din 21-22 martie 2014 al Comisiei de la Veneţia, respectabilul for recomandă României să renunţe la ambiguitatea formei republicii semi-parlamentare sau semi-prezidenţiale [*], clarificând atribuţiile Preşedintelui, Guvernului şi Parlamentului. Altfel spus, ne recomandă să alegem între republica prezidenţială şi republica parlamentară.

Zilele trecute, o astfel de necesară clarificare a fost realizată de un stat aflat la marginea continentului european – o fostă republică sovietică: ARMENIA.

 

Duminică, 6 decembrie, în Armenia a avut loc un referendum pentru modificarea constituţiei: cetăţenii armeni au avut de ales între a păstra republica semi-prezidenţială şi a instaura o republică parlamentară.

Cu majoritatea voturilor (66,2% dintre cei care şi-au exprimat votul), Armenia a devenit o republică parlamentară. Au participat 50,8% dintre votanţi, cvorumul de participare fiind de 33%. Armenia are o populaţie de 3 milioane de locuitori, conform recensământului din 2011.

Serzh Sargsyan, al 3-lea şi actualul Preşedinte al Armeniei, se află la al doilea mandat (din 2013). Şi-l va încheia în 2018, după 10 ani în funcţie (din 2008).

După aceea, conform referendumului din 6 decembrie 2015, alegerile prezidenţiale vor fi desfiinţate, iar Adunarea Naţională (Parlamentul) va alege Preşedintele Armeniei.

***

Un astfel de referendum va trebui să se desfăşoare şi în România, pentru a respecta recomandarea Comisiei de la Veneţia.

Avem de ales, deci, între o republică prezidenţială şi o republică parlamentară.

Diverse momente electorale – inclusiv ultimele alegeri prezidenţiale din 2014 – au ilustrat posibilitatea ca un partid politic să acapareze toată puterea. Această posibilitate a îngrijorat mulţi conceţăţeni, care probabil se vor gândi de două ori înainte de a alege un mecanism care ar putea propulsa o persoană indezirabilă pentru ei în scaunul unui şef de stat care este şi şeful guvernului (asta înseamnă o republică prezidenţială, urmând modelul Statelor Unite ale Americii).

Au românii încredere în Parlament să numească Preşedintele, adică şeful statului? Probabil nu.

Care este atunci soluţia?

Autorul acestor rânduri consideră că monarhia constituţională este forma în care raporturile dintre şeful statului şi Parlament sunt foarte clare. Monarhia constituţională este apropiată, prin mecanismele ei de funcţionare, de republica parlamentară. Diferenţa esenţială este existenţa unui cap neutru, Suveranul, care asigură echilibrul. Or, România are nevoie în acest moment – poate în primul rând – de echilibru.

Într-un raport din 8-10 iunie 1994, semnat la Bucureşti, Comisia de la Veneţia defineşte astfel monarhia constituţională:

„Adopted by several countries in the European continent, constitutional monarchy has later evolved, as had happened in Britain, into a parliamentary regime.” (pag. 6)

Armenia nu mai are o dinastie. România o are: de 150 de ani, de la 10 mai 1866, serveşte România. Este reprezentată astăzi de Familia Regală a României. Dinastia este dispusă să servească în continuare Ţara.

Românii vor?

Nimeni nu i-a întrebat: prin articolul din 152 a actualei Constituţii a României, forma republicană de guvernământ nu poate fi supusă revizuirii. Găsesc regretabil faptul că Comisia de la Veneţia nu critică dur această încălcare a suveranităţii naţionale.

Redati Suveranitatea

____

Notă: [*] „101. The Venice Commission finds regrettable that the draft revision law does not make a clearand coherent choice with regard to the form of government of Romania, which is still halfwaybetween parliamentary system and presidential system, in such a way that it can be easilyqualified both as semi-parliamentary and/or semi-presidential.” (pag. 16)

„103. In the opinion of the Venice Commission, it is not the direct election of the President that poses a problem, but the internal coherence of the presidential powers, on the one side, and the distribution of powers between the highest institutions of the State, on the other side. In view of the new arrangements proposed for the relations between the President, the Government and the Parliament, the Venice Commission sees the risk of continued difficulties in the event of future inter-institutional conflicts.” (pag. 17)

Găsiţi aici raportul din 21-22 martie 2014 al Comisiei de la Veneţia.

Anunțuri

Despre Tudor Vişan-Miu

Sunt un tanar cu preocupari intelectuale. Principalele mele domenii de interes: istoria, genealogia, memorialistica, literatura, lingvistica, economia, politica, filosofia, teologia. Legat de aceste domenii: cred ca nu exista o unica istorie "obiectiva si adevarata", ca fiecare persoană are origini familiale ce merita aflate si ca "o viata capata mai mult sens atunci cand este scrisa". Iubesc cartile. Cred ca a scrie corect in propria limba este o dovada de patriotism (nu am putut-o face in acest profil deoarece Gravatarul nu accepta diacritice - n.m.). Am o viziune social-economica "de dreapta". Cred ca "treburile publice" sunt o chestiune de interes general, dincolo de "partea scandaloasa" ce prea adesea însoteste administrarea lor (care ar trebui facuta de oameni de stat). In privinta formei de guvernamant a Romaniei, sunt sustinatorul unei monarhii constitutionale. Consider democratia si capitalismul cele mai bune sisteme inventate pana acum de catre om. Filosofic, ader la modernitatea clasica. Religios, sunt un crestin fundamentalist si conservator. ”Primeste deci darul meu, care ti-a fost adus, fiindca Dumnezeu m-a umplut de bunatati si am de toate” (Geneza, 33:11)

3 gânduri despre &8222;O clarificare necesară: raportul dintre Şeful Statului şi Parlament. Un semnal din Armenia&8221;

  1. Reblogged this on tudorvisanmiu and commented:

    Duminică, 6 decembrie, în Armenia a avut loc un referendum pentru modificarea constituţiei: cetăţenii armeni au avut de ales între a păstra republica semi-prezidenţială şi a instaura o republică parlamentară.
    Comisa de la Veneţia recomandă României să renunţe la ambiguitatea formei republicii semi-prezidenţiale, alegând între republica prezidenţială şi republica parlamentară. Există şi o altă opţiune, care prezintă mai puţine riscuri şi mai multe beneficii: monarhia constituţională.
    Monarhia constituţională este forma în care raporturile dintre şeful statului şi Parlament sunt foarte clare. Este apropiată, prin mecanismele ei de funcţionare, de republica parlamentară. Diferenţa esenţială este existenţa unui cap neutru, Suveranul, care asigură echilibrul. Or, România are nevoie în acest moment – poate în primul rând – de echilibru.

  2. Republica este o anomalie in toate statele nationale, chiar daca exista mai mult etnii stabilite dupa formarea limbii, religiei si traditiilor specifice acelei natiuni. Republica prezidentiala este recomandata numai in USA si statele formate din emigranti din toate statele nationale.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s