Ionuţ Vulpescu: „Trebuie să pregătim urgent un proiect național de aniversare a Centenarului Unirii.”

DC News, Anca Murgoci, 30 noiembrie 2015

„În 2018 se vor împlini 100 de ani de la Marea Unire. Acest moment nu mai trebuie să fie doar unul festivist, cu defilări și discursuri. Ionuț Vulpescu, vicepreședinte PSD și ministru al Culturii în Guvernul Ponta, vine cu o propunere fără precedent după 1989.

Ministrul Culturii din Guvernul Ponta vrea ca țara noastră să aibă un proiect național de aniversare a Marii Uniri. În exclusivitate pentru DC News, social-democratul Ionuț Vulpescu prezintă cei cinci piloni pe care se sprijină acest proiect de anvergură. 

”În privința dimensiunii externe a aniversării Marii Uniri, nu intenționez decât să sugerez că ar fi momentul potrivit pentru a lansa un adevărat proiect european al României, care deocamdată lipsește.

  • reafirmarea unor legături istorice cu susținătorii noștri (Franța, Anglia, Italia)
  • regăsirea dimensiunii europene a actului Marii Uniri (care a schimbat statutul geopolitic al țării)
  • sublinierea angajamentului nostru cu privire la inviolabilitatea frontierelor (vitală, în contextul schimbărilor regionale)

Fresca Ferdinand

CINCI PILONI

Aspectele ocultate ale Marii Uniri trebuie recuperate. Actul de la 1918 a fost supus, în perioada comunistă, mai multor valuri de interpretări tendențioase din punct de vedere ideologic, care au făcut ca imaginea acestui eveniment istoric să fie profund distorsionată. E necesar să recuperăm adevărul istoric, prin:

a) restaurarea caselor memoriale ale artizanilor Marii Uniri, înființarea unor noi asemenea lăcașuri acolo unde este cazul și amplasarea de plăcuțe pe case și clădiri în care s-au luat decizii legate de actul de la Alba Iulia,

b) inaugurarea de monumente dedicate acestor personalități, începând cu o mare statuie ecvestră a Regelui Ferdinand,

c) lansarea unei serii de monografii și cercetări istorice novatoare, care să restabilească adevărurile deformate în perioada comunistă.

Acest proiect, în mare măsură memorial și științific, trebuie corelat, însă, cu un al doilea proiect, de această dată dedicat direct societății și culturii române vii:

O „autostradă” culturală trebuie să lege, prin manifestări înrudite, capitalele Marii Uniri (București, Alba-Iulia, Chișinău, Cernăuți). De această autostradă vor fi legate și alte localități românești (Timișoara, Lugoj, Blaj, Arad, Sibiu, Iași, Craiova, Constanța), al căror rol istoric în pregătirea și desfășurarea actului de la 1 Decembrie 1918 este cunoscut.

Autostrada ar trebui să genereze activități nemijlocite de cultură vie: vernisarea de expoziții istorice și artistice, simpozioane științifice, festivaluri, concerte de muzică clasică și populară, ateliere de creație artistică pentru tineri.

Revistele care au contribuit, într-un fel sau altul, la pregătirea acestui act istoric trebuie vizate de al treilea pilon al aniversării Marii Uniri.  reviste de la Dacia literară la Sămănătorul și de la Tribuna la Unirea au susținut, literar și politic, timp de mai multe decenii, idealul unității naționale. Unele dintre ele sunt în viață și astăzi, altele merită să fie evocate. Un proiect cultural, de cercetare și punere în valoare, prin ediții anastatice și critice, colocvii și simpozioane locale și naționale, a publicațiilor culturale care au pregătit Marea Unire poate releva aspecte noi ale acestui eveniment istoric și poate releva potențialul cultural excepțional al presei literare românești.

Transformarea Muzeului Unirii din Alba-Iulia într-un Centru Național de Cercetare a Marii Uniri mi se pare absolut necesară. Acesta trebuie să aibă două componente: a) muzeală, și b) de cercetare științifică pluri-disciplinară a acestui eveniment istoric. Această transformare este necesară deoarece, la 100 de ani de la Marea Unire, este nevoie ca acest act să nu mai fie înțeles exclusiv în componenta sa istorică. Marea Unire a avut consecințe în politica europeană, în legislația internațională a drepturilor minorităților, în economia și finanțele regiunii, și a reconfigurat decisiv întregul spațiu al Europei Centrale și de Est. O cercetare pluri- și inter-disciplinară a consecințelor Marii Uniri ar fi extrem de utilă României de azi, ajutându-ne să înțelegem mai bine contextul intern și internațional în care ne aflăm.

Construirea unui Panteon al României ar face ca actul de la 1918 să aibă semnificația reală. Panteonul României va conține amintirea simbolică a personalităților care au marcat istoria națională. Cum Marea Unire reprezintă apogeul unei istorii milenare, prin intrarea României în concertul marilor națiuni europene moderne, centenarul acestui eveniment trebuie să aducă și o conștientizare a eforturilor, sacrificiilor și talentului pus la temelia construcției naționale, de către cetățeni români de toate etniile, care au ilustrat cultura și spiritualitatea națională. Panteonul României va avea darul de a sublinia și unitatea culturală românească, peste frontierele politice existente în prezent, aducând un omagiu sobru devotamentului pentru cultura națională și constituind un spațiu al educației culturale și civice”.

Președinția, Guvernul, Casa Regală, Parlamentul și Academia trebuie să pregătească din vreme evenimentul

„Cred că dimensiunile acestui proiect cultural de celebrare a 100 de ani de la Marea Unire impun o colaborare mai amplă, din partea tuturor instituțiilor publice și private a căror activitate are tangențe cu aceste demersuri. Începând cu Președinția, Guvenul și Parlamentul și continuând cu Casa Regală și Academia Română, ICR, marile universități, administrația locală și asociațiile culturale private. Coerența și consistența comunicării publice sunt esențiale, iar amănuntul că până în 2018 mai sunt trei ani nu trebuie, în nici un caz, să determine vreo amânare. Asemenea evenimente se pregătesc din timp, pentru că improvizația ruinează orice moment festiv, mai ales unul de o asemenea amploare”.

„Dacă nu vom porni imediat la organizarea acestei aniversări cu adevărat importante, riscăm să lăsăm totul la voia întâmplării. 2018 este un an pre-electoral la președinție și, totodată, se află la jumătatea mandatului guvernului care va fi instalat la anul: perioadă care, în mod tradițional, este însoțită de turbulențe, de faceri și desfaceri de majorități și alianțe. Trebuie să fim prevăzători și să scoatem de pe acum aniversarea de sub influența perturbatoare a acestor potențiale turbulențe politice, pregătindu-i din timp finanțarea și organizarea. Inclusiv numirea unui comitet apolitic, pus sub autoritatea unor personalități culturale, care să gestioneze independent planificarea și desfășurarea tuturor proiectelor.”

O aniversare fundamentală, în 2008, a rămas neobservată

„În 2008, o aniversare fundamentală a culturii române – 500 de ani de la apariția tiparului pe teritoriul nostru – a rămas complet neobservată. În afara unei manifestări științifice cu circuit închis, la Academie, nimeni nu a marcat o jumătate de mileniu de cuvânt tipărit pe pământ românesc. Nici măcar cei câțiva tipografi de succes, care câștigă sume considerabile de pe seama acestei invenții, nu s-au simțit datori să consemneze faptul că n-am fost printre ultimii, în lumea civilizată, care să utilizeze tiparul pentru a răspândi Cuvântul.”

Centenarul nu trebuie lăsat pe seama improvizației politice

„O sută de ani de la Marea Unire nu este o aniversare amenințată, evident, de pericolul de a trece neobservată, fie și numai pentru că are, vrând-nevrând, conotații politice. Și, dacă implică politicul, ghemul de interese publice și private din jurul lui nu va scăpa această ocazie. Problema este că o asemenea dată și o asemenea aniversare nu se cuvin lăsate pe seama improvizației politice. Cu atât mai mult cu cât aspectele politice ale Secolului Marii Uniri sunt ceva mai delicate, dat fiind că România de astăzi nu mai este cea rezultată din actul de la 1 Decembrie.

Cred, de aceea, că trebuie să începem de urgență să pregătim un proiect național de aniversare a Marii Uniri. Care să nu implice numai festivism politic (acesta, oricum, nu are cum să lipsească), ci să conțină și substanță culturală. Nu în ultimul rând, care să genereze energii creatoare pentru viitor. Căci sensul marii aniversări nu este cel de a fi o elegie a trecutului, ci de a stimula viitorul.

Anunțuri

Despre Tudor Vişan-Miu

Sunt un tanar cu preocupari intelectuale. Principalele mele domenii de interes: istoria, genealogia, memorialistica, literatura, lingvistica, economia, politica, filosofia, teologia. Legat de aceste domenii: cred ca nu exista o unica istorie "obiectiva si adevarata", ca fiecare persoană are origini familiale ce merita aflate si ca "o viata capata mai mult sens atunci cand este scrisa". Iubesc cartile. Cred ca a scrie corect in propria limba este o dovada de patriotism (nu am putut-o face in acest profil deoarece Gravatarul nu accepta diacritice - n.m.). Am o viziune social-economica "de dreapta". Cred ca "treburile publice" sunt o chestiune de interes general, dincolo de "partea scandaloasa" ce prea adesea însoteste administrarea lor (care ar trebui facuta de oameni de stat). In privinta formei de guvernamant a Romaniei, sunt sustinatorul unei monarhii constitutionale. Consider democratia si capitalismul cele mai bune sisteme inventate pana acum de catre om. Filosofic, ader la modernitatea clasica. Religios, sunt un crestin fundamentalist si conservator. ”Primeste deci darul meu, care ti-a fost adus, fiindca Dumnezeu m-a umplut de bunatati si am de toate” (Geneza, 33:11)

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s