De ce Regele Mihai a inaugurat, la 1 decembrie 1946, Parlamentul alegerilor falsificate?

1 dec 1946

Într-un interviu acordat lui Adrian Niculescu, Emil Ghilezan îşi aminteşte:

„Când s-au terminat alegerile, aşa, furate cum erau, Maniu s-a dus la Rege… şi i-a spus: „Uite, Majestate, noi nu mergem la deschiderea Parlamentului şi te rugăm să nu mergi nici Dumneata pentru că, dacă te duci şi deschizi acest parlament, acesta va fi şi cel care te va detrona şi nu mai poţi spune că n-a fost poporul care et-a detronat, pentru că Tronul Dumitale este pierdut… Întrebarea este dacă te vei mai putea întoarce vreodată sau nu, dar Tronul este pierdut, să nu-ţi faci iluzii”. Pe vremea aceea, Gh. Tătărescu, care era ministru de externe şi vicepreşedinte al guvernului Groza, ajunsese consilierul cel mai ascultat la Palat. Evident, i-a spus regelui să deschidă Parlamentul. Regele s-a sfătuit şi cu americanii şi cu englezii, dar nimeni nu l-a încurajat în direcţia asta. Şi totuşi, Regele a deschis Parlamentul, citind acolo mesajul Tronului. Aşa cum l-a avertizat Maniu, cu darul lui de a vedea departe lucrurile, acelaşi Parlament la detronat…

Maniu, când s-a întors de la o discuţie cu Regele de la Palat (eram împreună cu el), mi-a spus cu durere: „Nu mai am nici o influenţă asupra Regelui. Până acum mă mai asculta, acum nu mă mai ascultă. Poate să mergeţi voi, cei mai tineri, să vorbiţi cu el, poate măcar pe voi să vă asculte…”” (Un martor al istoriei. Emil Ghilezan de vorbă cu Marius Niculescu, Editura All, 1998, pp.150-151)

Emil Ghilezan susţine că Partidul Naţional-Ţărănesc a boicotat Parlamentul din 1946 şi n-a participat niciodată la şedinţele lui.

Adrian Niculescu comentează:

„Mulţi îi reproşează regelui deschiderea Parlamentului. Se pare că a fost o mare greşală… Poate cea mai mare… Am înţeles însă că n-a avut încotro. Aştepta o declaraţie potrivnică alegerilor trucate din partea Angliei şi Americii, care însă n-a venit niciodată” (op.cit, p.151);

„E drept, se poate, într-un fel, spune că acest Parlament l-a detronat… deşi nu cred că s-ar fi schimbat mare lucru. Refuzul inaugurării Parlamentului ar fi accelerat, în mod sigur, abolirea monarhiei, ceea ce n-ar fi fost bine. Trebuia câştigat timp…

Acesta a şi fost principalul merit al regelui. Prin popularitatea sa, care i-a obligat pe ruşi să amâne abrogarea monarhiei, a amortizat şi „diluat în timp” (aproape patru ani!), întrucâtva, şocul preluării puterii de către comunişti. Altminteri, am fi devenit „democraţie populară” încă din ’45 sau ’46, ca Iugoslavia sau Bulgaria… (s.m.)

Orice zi în plus a Regatului României era un câştig… Trebuia „ţinut”, rezistat cât mai mult, cu orice preţ. Iată, zic eu, imperativul momentului.” (op.cit, p.155)

mihai-guvern-petru-groza-19

Notă: Conform istoricului Dinu C. Giurescu, „Mesajul Tronului” era, prin tradiţie, redactat de Guvern. Monarhul, cu atât mai mult în contextul ocupaţiei sovietice, avea o libertate redusă în a modifica textul primit (cf. Dinu C. Giurescu, Falsificatorii. „Alegerile” din 1946, Editura Rao, 2006, capitolul „Deschiderea Parlamentului”, pp.365-373). Astfel, suntem îndreptăţiţi să credem că afirmaţiile de complezenţă faţă de Uniunea Sovietică au fost formulate de guvern, dar altele, precum  cea despre rolul Bisericii („Biserica va trebui să capete tot sprijinul, în vederea împlinirii nobilei misiuni ce-i revine în viaţa statului nostru”) i-au aparţinut Regelui şi nu guvernului.

Mesajul Tronului, citit de regele Mihai I cu prilejul deschiderii lucrărilor Adunării Deputaţilor la 1 decembrie 1946

Domnilor deputaţi,
Sunt fericit să mă găsesc în mijlocul reprezentanţilor ţării, întrunţi astăzi, pentru întâia oară, după o îndelungată întrerupere a vieţii parlamentare.
Primul meu gând se îndreaptă către scumpa mea armată şi către toţi acei care s-au jertfit pe câmpul de luptă, în războiul purtat împotriva Germaniei hitleriste şi aliaţilor ei, redobândind libertatea şi independenţa patriei noastre.
Deopotrivă, exprimăm simţămintele noastre de recunoştinţă către glorioasa armată sovietică şi către eroii ei, căzuţi pe pământul ţării noastre, pentru eliberarea poporuli nostru şi a Ardealului de Nord şi pentru libertatea tuturor popoarelor.
Noul parlament are menirea grea de a desăvârşi opera de lichidare a tristelor urmări ale războiului, aşezând statul nostru pe baze sănătoase şi puternice.
Am credinţa că veţi consacra acestei opere de mare răspundere toată atenţiunea şi energia Domniilor voastre.

Domnilor deputaţi,
Punându-se capăt nesfârşitului război din Răsărit, în urma alăturării României la Naţiunile Unite şi a participării noastre la războiul dus împotriva Germaniei hitleriste, ţara noastră şi-a câştigat dreptul de a avea un loc demn în familia naţiunilor libere şi doritoare de pace.
Prin desfiinţarea dictatului de la Viena, Ardealul de Nord a fost reintegrat patriei mume.
Guvernul meu, desfinţând întreaga legislaţie rasială, a adus o serie de măsuri legislative şi adminstrative,pentru asigura egalitatea de drepturi şi putinţa liberei dezvoltări a tuturor cetăţenilor ţării, fără diferenţă de religie sau naţionalitate.
Prin reforma agrară, repunera în funcţiune a multor întreprinderi industriale, prin normalizarea şi reînzestrarea reţelei de comunicaţie, s-a adus o uşurare greutăţilor materiale, cărora populaţia a trebuit să le facă faţă, mai ales în urma anilor grei de secetă.

Domnilor deputaţi,
Dificultăţile ce vă aşteaptă, în îndeplinirea misiunilor Domniilor voastre, sunt mari. Printre ele, cele mai de seamă sunt preocupările cu caracter economic.
Guvernul meu, va aduce în deliberarea Domniilor voastre măsuri menite să asigure o serioasă sporire a producţiei industriale.
O deosebită importanţă se va da indsutriei grele şi exploatării intensive şi raţionale a bogăţiilor naturale.
Se va încuraja inţiativa particulară printr-o politică fiscală corespunzătoare şi o dreaptă politică acordării creditelor, avându-se în vedere nevoile generale ale ţării şi interesele păturilor producătoare.
Se vor intensifica schimburile comerciale cu străinătatea şi se va urmări o aşezare pe baze sănătoase a finanţelor publice. În acest scop guvernul meu va supune Domniilor voastre proiectul de lege pentru etatizarea Băncii Naţionale a României.
Guvernul meu vă va supune Domniilor voastre măsurile menite să asigure tuturor salariaţilor un standard de viaţă mai ridicat.
De asemenea, se vor lua măsuri pentru stăvilirea speculei şi întrecerii dintre preţuri şi salarii.
Veţi avea să examinaţi măsurile pentru sporirea producţiei agricole şi modernizarea agriculturii, prin înzestrarea ei cu maşini şi unelte, precum şi prin acordarea de credite avantajoase agricultorilor şi neşovăita apărare a proprietăţii.
Guvernul meu vă va supune spre examinare proiecte de legi pentru reorganizarea şi simplificarea aparatului de stat.
Respectând cu stricteţe stipulaţiunile tratatelor şi ale convenţiunilor încheiate de noi, guvernul meu va urmări înzetrarea scumpei noastre armate cu material modern şi suficient, îmbunătăţind totodată condiţiile de viaţă ale ofiţerilor, subofiţerilor şi trupei.
Biserica va trebui să capete tot sprijinul, în vederea împlinirii nobilei misiuni ce-i revine în viaţa statului nostru.
Guvernul meu va aduce în deliberarea Domniilor voastre o serie de legi urmărind promovarea culturii naţionale şi transformarea şcolii într-un bun accesibil întregii populaţii.

Domnilor deputaţi,
Poziţia externă a României este o poziţie de activă participare la opera de consolidare a păcii internaţionale.
Credincioasă năzuinţelor pacifice, care sunt acele ale întregului popor român, România va continua neclintită politica ei de întărire a raporturilor de prietenie cu celelalte ţări. O preocupare a noastră de căpetenie, o va forma, ca şi până acum păstrarea şi dezvoltarea relaţiilor de desăvărşită prietenie şi strânsa colaborare cu Uniunea Sovietică.
Guvernul meu va urmări dezvoltarea relaţiilor politice, economice şi culturale cu Marea Britanie, cu Statele Unite ale Americii, Franţa şi celelalte ţări iubitoare de pace. O atenţie deosebită va fi acordată relaţiilor de prietenie cu toate ţările vecine: Bulgaria, Iugoslavia, Cehoslovacia, Polonia şi Ungaria.
Prin încheiera tratatelor de pace, România va fi în situaţia de a cere intrarea în Organizaţia Naţiunilor Unite, acceptând princinpiile ei şi luând parte la colaborarea internaţională, pentru a-şi împlini misiunea ca factor de pace şi propăşire.

Domnilor deputaţi,
Încredinţat că guvernul meu va găsi în dragostea Domniilor voastre pentru ţară tot sprijinul necesar, vă urez muncă rodnică şi invoc binecuvântarea Celui Atotputernic asupra Domniilor voastre.”

Anunțuri

Despre Tudor Vişan-Miu

Sunt un tanar cu preocupari intelectuale. Principalele mele domenii de interes: istoria, genealogia, memorialistica, literatura, lingvistica, economia, politica, filosofia, teologia. Legat de aceste domenii: cred ca nu exista o unica istorie "obiectiva si adevarata", ca fiecare persoană are origini familiale ce merita aflate si ca "o viata capata mai mult sens atunci cand este scrisa". Iubesc cartile. Cred ca a scrie corect in propria limba este o dovada de patriotism (nu am putut-o face in acest profil deoarece Gravatarul nu accepta diacritice - n.m.). Am o viziune social-economica "de dreapta". Cred ca "treburile publice" sunt o chestiune de interes general, dincolo de "partea scandaloasa" ce prea adesea însoteste administrarea lor (care ar trebui facuta de oameni de stat). In privinta formei de guvernamant a Romaniei, sunt sustinatorul unei monarhii constitutionale. Consider democratia si capitalismul cele mai bune sisteme inventate pana acum de catre om. Filosofic, ader la modernitatea clasica. Religios, sunt un crestin fundamentalist si conservator. ”Primeste deci darul meu, care ti-a fost adus, fiindca Dumnezeu m-a umplut de bunatati si am de toate” (Geneza, 33:11)

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s