Dimitrie Gusti: „Cel dintâi factor de propăşire naţională, la noi, a fost, este şi rămîne Dinastia“

„Apostolatul Regelui Carol a creat tradiţie.

Să mulţumim destinului că cel dintîi factor de întărire şi propăşire naţională, la noi, a fost, este şi rămîne Dinastia“.

Gusti, Dimitrie (1924), Andrei Bârseanu şi naţionalismul, Discurs rostit în şedinţa solemnă la 9 iunie 1924 sub preşedinţia de onoare a M.S. Regelui de C. Rădulescu-Motru, cu răspuns de Dimitrie Gusti, Editura Cultura naţională, Bucureşti (1924), op. cit., p. 25.

„Satul românesc a pornit pe toate drumurile încoace ca să poată să stea astăzi prin mii şi mii de fruntaşi ai lui, zid în jurul Regelui Ţăranilor. El vine ca o întrupare însăşi a Ţării cu graiul, cu portul, cu jocul, cu cîntecul şi cu sufletul făurit în timp de veacuri ca să-şi arate credinţa şi iubirea. […]

Venim în fiecare an înaintea Marelui nostru Comandant, ca să îi arătăm că sîntem plini de aceeaşi credinţă şi putere şi să ne legăm solemn a fi oricînd gata la datorie. Noi, oştirea culturală a Maiestăţii Sale Regelui la sate, trimeşii a peste două mii de cămine culturale, cu peste două milioane de săteni, să strigăm de aici ca să ne audă întreaga ţară: Trăiască Regele Ţăranilor şi al satelor româneşti

Fundaţia Culturală Regală Principele Carol, 1934-1938 (1938), p. XXIII, p. XXXI.

gusti

Antonio Momoc scrie în „Observatorul Cultural” (sublinierile îmi aparţin – n.m.V.M.T.):

„S-a crezut greşit că Dimitrie Gusti ar fi devenit un monarhist peste noapte şi s-ar fi transformat într-un adulator al lui Carol al II-lea după instituirea dictaturii regale din 1938. Încă din 1930, Carol al II-lea primise preşedinţia de onoare a Institutului Social Român.

Atitudinea favorabilă Monarhiei nu a fost determinată de un anumit context. Gusti era consecvent sistemului său de gîndire şi se înscria cu aceste declaraţii concepţiei sale politice generale.

Pentru gînditorii politici care legitimau Monarhia în epocă, organizarea monarhică, bazată pe continuitate, tradiţie şi unitate crea în mod natural conceptul de Coroană. Pentru ca Statul să nu aibă interese speciale şi pentru a se menţine în afara luptelor sociale, trebuia să fie construit monarhic, încît cea mai înaltă autoritate, aceea a Dinastiei, să fie independentă de societate. Transmiterea ereditară a puterii ar însemna ridicarea statului monarhic deasupra societăţii, independenţa lui faţă de societate, pe cînd transmiterea electivă a puterii ar însemna tirania societăţii asupra ei înseşi, adică a unei clase populare asupra alteia.  Monarhia îşi asuma istoric rolul de apărătoare a claselor de jos.

Acestei concepţii conservatoare despre stat (care proteja puterile şi interesele Monarhiei) i se va adăuga, prin echipele Fundaţiei Culturale Regale şi prin Serviciul Social, o viziune reformistă asupra rolului modernizator pe care Carol al II-lea şi-l va asuma discursiv (ca protector al clasei ţărăneşti). 

Monarhia socială autoritară germană, în care tînărul Dimitire Gusti studiase, se legitima prin promisiunea că poate asigura reducerea tensiunilor dintr-o societatea industrială. Principiul de asigurare pe care se sprijinea modelul bismarckian al statului social pornea de la egalitatea indivizilor în faţa diferitelor riscuri sociale presupuse a le afecta existenţa într-o societate urbanizată. Acest stat al asigurărilor sociale, deşi l-a influenţat, nu avea cum să-i servească lui Gusti ca model. [….] Ceea ce pare a semăna izbitor este, însă, raportul simbolic dintre Monarh şi societate. Mijloacele de comunicare politică prin care Monarhia lui Wilhelm al II-lea – statul social german – se legitima ca asigurator al populaţiei defavorizate ca urmare a procesului modernizării îi servesc lui Gusti ca surse de legitimare a unei Monarhii care intervine social. Monarhia lui Carol al II-lea în anii ’30 este construită prin Şcoala gustiană ca un regim absolutist iluminat de autoritate socială, mai degrabă decît ca un stat de drept social cu regim democratic.”
Anunțuri

Despre Tudor Vişan-Miu

Sunt un tanar cu preocupari intelectuale. Principalele mele domenii de interes: istoria, genealogia, memorialistica, literatura, lingvistica, economia, politica, filosofia, teologia. Legat de aceste domenii: cred ca nu exista o unica istorie "obiectiva si adevarata", ca fiecare persoană are origini familiale ce merita aflate si ca "o viata capata mai mult sens atunci cand este scrisa". Iubesc cartile. Cred ca a scrie corect in propria limba este o dovada de patriotism (nu am putut-o face in acest profil deoarece Gravatarul nu accepta diacritice - n.m.). Am o viziune social-economica "de dreapta". Cred ca "treburile publice" sunt o chestiune de interes general, dincolo de "partea scandaloasa" ce prea adesea însoteste administrarea lor (care ar trebui facuta de oameni de stat). In privinta formei de guvernamant a Romaniei, sunt sustinatorul unei monarhii constitutionale. Consider democratia si capitalismul cele mai bune sisteme inventate pana acum de catre om. Filosofic, ader la modernitatea clasica. Religios, sunt un crestin fundamentalist si conservator. ”Primeste deci darul meu, care ti-a fost adus, fiindca Dumnezeu m-a umplut de bunatati si am de toate” (Geneza, 33:11)

Un gând despre &8222;Dimitrie Gusti: „Cel dintâi factor de propăşire naţională, la noi, a fost, este şi rămîne Dinastia“&8221;

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s