Regele Ferdinand I Întregitorul, mesaje pentru cei care au decis reîntregirea din 1918

România Mare

TELEGRAMA CĂTRE PREŞEDINTELE SFATULUI ŢĂRII DIN BASARABIA

1918 martie

Cu adâncă emoție și inima plină de bucurie am primit știrea despre importantul act ce s-a săvârșit la Chișinău. Sentimentul național ce se deșteaptă atât de puternic în timpurile din urmă în inimile moldovenilor de dincolo de Prut a primit, prin votul înălțător al Sfatului Țării, o solemnă afirmare. Un vis frumos s-a înfăptuit. Din suflet mulțumesc bunului Dumnezeu că Mi-a dat în zile de restriște, ca o dulce mângâiere, să văd după o sută de ani pe frații basarabeni revenind iarăși la Patria mumă. Aduc prinosul Meu de călduroase mulţumiri Domniilor Voastre şi Sfatului Ţării ale cărui patriotice sforţări au fost încoronate de succes.

În aceste momente solemne şi înălţătoare pentru Patrie, de aci înainte comună, vă trimit la toţi cetăţenii din noua Românie de peste Prut regrescul Meu salut, înconjurându-vă cu aceeaşi inimoasă şi caldă iubire părintească.

Ferdinand, R.

(Neculai Moghior, Ion Dănilă, Leonida Moise, FERDINAND I. CUVÂNT PENTRU ÎNTREGIREA NEAMULUI ROMÂNESC, Editura Metropol, 1994, doc. 51., pp.134-135)

TOAST LA PRÂNZUL ÎN CINSTEA REPREZENTANŢILOR BASARABIEI

1918, 30 martie

Vă salut azi, pe voi, fraţi de dincolo de Prut. Voi sunteţi aceia care aţi înţeles sentimentul ce demult domnea în inimile fraţilor noştri moldoveni ai Basarabiei; i-aţi înţeles aşa de bine că azi putem vorbi unii cu alţii şi ca fraţi şi ca prieteni. Sărbătorim astăzi înfăptuirea unui vis care de mult zăcea în inimile tuturor Românilor de dincolo şi de dincoace de apele Prutului. Din graniţă aţi făcut putne unindu-vă cu ţara mumă şi de aceea vă zic: bine aţi venit între noi!

V-aţi unit în timpuri grele pentru ţara mumă, ca un copil tânăr, însă cu inimă adevărat românească. Salutăm în voi o parte frumoasă a unui vis care niciodată nu se va şterge. De aceea, azi ridic paharul Meu în sănătatea fraţilor noştri îmbrăţişaţi de mine cu aceeaşi căldură a dragostei părinteşti.

Trăiască copilul cel mai nou, dar poate cel mai voinic, al României mumă!

(Neculai Moghior, Ion Dănilă, Leonida Moise, FERDINAND I. CUVÂNT PENTRU ÎNTREGIREA NEAMULUI ROMÂNESC, Editura Metropol, 1994, doc. 52., p.135)

TELEGRAMA CĂTRE DL. IANCU FLONDOR

1918 noiembrie

Salut cu nespusă bucurie actul măreţ prin care Congresul General al Bucovinei, ca expresiune a voinţei întregului popor al acestui vechi pământ românesc, a hotărât unirea completă a Bucovinei cu Regatul Român.

Din adâncul sufletului mulţumesc Proniei divine că mi-a îngăduit ca, sub domnia mea, fiica răpită acum 144 de ani să se reîntoarcă la sânul ţării-mame, aducând noi forţe pentru propăşirea neamului.

În aceste clipe înălţătoare, gândul meu se îndreaptă către oamenii patrioţi, care, cu toate suferinţele îndurate în cursul vremurilor, au ştiut să ţină vie în inimile poporului memoria lui Ştefan cel Mare şi Sfânt şi sentimentul naţional, pregătind astfel, fără şovăire şi însufleţiţi de un patriotism cald, ziua binecuvântată de azi.

Cu adâncă recunoştinţă primesc, dar, în numele poporului meu, întruparea Bucovinei la Regatul Român, asigurând populaţia Bucovinei că în mine va găsi mereu un sprijin tare şi o dragoste părintească.

(Neculai Moghior, Ion Dănilă, Leonida Moise, FERDINAND I. CUVÂNT PENTRU ÎNTREGIREA NEAMULUI ROMÂNESC, Editura Metropol, 1994, doc. 62., p.143)

TOAST LA PRÂNZUL DE GALĂ DAT LA PALAT CU OCAZIA INTRĂRII ÎN BUCUREŞTI

[…] Ceea ce strămoşii noştri au visat, ideea pentru care generaţiile trecute au suferit şi au lucrat, idealul pentru care toată suflarea românească a nădăjduit, iar ostaşii noştri şi-au vărsat sângele, azi a devenit un fapt îndeplinit. Azi Mama România poate strânge pe toţi copiii la sânul ei. Basarabia şi Bucovina, cele două fiice răpite, s-au întors una după alta la casa părintească; iar Ardealul, frumosul leagăn al poporului român, de unde au descălecat întâii voievozi ai Ţărilor Româneşti, a votat astăzi la Alba Iulia Unirea cu Regatul Român. Salutând printre noi pe solii din ţările româneşti, care ne-au adus din partea fraţilor lor aceste bune veşti, să-mi fie îngăduit să aduc prinosul meu de adâncă şi nepieritoare recunoştinţă poporului meu şi tuturor bărbaţilor cu iubire de neam, care în patriotismul lor cald, cu sfatul lor chibzuit, cu voinţa nestrămutată, m-au ajutat pe mine şi ţara să putem înfăptui visul nostru milenar,

Să unim deci sufletele noastre, să unim toate puterile noastre, închinând toate energiile binelui obştesc, ca să putem face faţă unui viitor strălucit care se deschide înaintea privirilor noastre, întemeiat pe baze sănătoase şi democratice. Binecuvântarea generaţiilor viitoare va fi răsplata noastră nepieritoare.

Şi acum, în această zi măreaţă, să unim glasurile noastre şi să strigăm din adâncul sufletului: Trăiască scumpa noastră Românie, întregită şi pururi nedespărţită!

(Neculai Moghior, Ion Dănilă, Leonida Moise, FERDINAND I. CUVÂNT PENTRU ÎNTREGIREA NEAMULUI ROMÂNESC, Editura Metropol, 1994, doc. 64., pp.144-145; vezi şi Cristian Negrea)

RĂSPUNSUL DAT LA CUVÂNTUL DOMNULUI GOLDIŞ CU OCAZIA PRIMIRII DELEGAŢILOR ARDELENI, CARE VENISERĂ PENTRU A PREZENTA DOCUMENTUL CU HOTĂRÂREA LUATĂ LA ALBA-IULIA

1/14.XII.1918

În numele românilor din vechiul Regat, din Basarabia şi Bucovina, astăzi, uniţi cu profundă recunoştinţă, primesc hotărârea fraţilor de peste Carpaţi de a săvârşi Unirea Naţională a tuturor românilor şi declar pe veci unite în Regatul Român toate ţinuturile locuite de români, de la Tisa până la Nistru.

Cu dragostea neţărmurită Mi-am închinat viaţa scumpului Meu popor, plin de credinţă în menirea lui istorică.

Prin lupte şi prin jertfe, Dumnezeu ni-a dat să înfăptuim aspiraţiile noastre cele mai sfinte. Mulţumindu-i din adâncul sufletelor, ne îndreptăm gândurile către cei cari cu sângele lor au clădit noul temeiu al desvoitârii noastre naţionale.

Prin devotament neclintit pentru opera lor li vom arăta recunoştinţa noastră, prin el vom asigura roadele binefăcătoare ale crudelor încercări.

Pe acest temeiu al unei puternice democraţii şi al vieţii frăţeşti între popoare vom răspunde totdeauna simţemintelor aliaţilor no­ştri, alături de cari am luptat pentru marea cauză a dreptăţii şi a libertăţii în lume.

Să trăiască România pe veci unită!

(Neculai Moghior, Ion Dănilă, Leonida Moise, FERDINAND I. CUVÂNT PENTRU ÎNTREGIREA NEAMULUI ROMÂNESC, Editura Metropol, 1994, doc. 66., pp.146-147)

TOAST LA PRÂNZUL DE GALĂ DAT CU OCAZIA VENIRII DELEGAŢILOR ARDELENI (DL. GOLDIŞ, P.S.S. EPISCOPUL CRISTEA AL CARANSEBEŞULUI, EPISCOPUL GR.C. HOSSU DE LA GHERLA, DL. VAIDA VOIEVOD, DL. BREDICEANU, DL. POPOVICI)

In această zi, plină de cea mai curată bucurie, când, venind ca soli din frumosul Ardeal, îmi aduceţi hotârîrea dela Alba-Iulia, luată de un popor întreg de a fi unit de-a pururea cu Regatul român, vă zic din adâncul sufletului: bine aţi venit la zidurile acestui Palat, care a fost martor celor mai mari evenimente din istoria modernă română.

Ne-aţi adus, nu numai dorul împlinit al câtorva milioane de suflete; ne-aţi adus şi inimile lor, şi în primirea plină de dragoste fră­ ţească ce aţi găsit-o între noi, aţi putut simţi pulsul Ţârii-mume, ce bate în aceiaş ritm cu al vostru.

In frumoasa sa cuvântare, d. Goldiş a spus astăzi, ci unirea tuturor Românilor era o necesitate istorică. Această necesitate a fost în­ţeleasă de toţi oamenii cu inimă patriotică de dincoace şi de dincolo de Carpaţi, dela Nistru până la Tisa; dar, dacă aşa fusese scris în destinele neamului românesc, evoluţia istorică I avea nevoie de instrumente. Dumnezeu, care a ocrotit necontenit in cursul veacurilor pe poporul Românilor, i-a dat bărbaţi cari au stat neclintit pe breşă, ţinând sus stindardul ideii naţionale; lor li-a dăruit suflet românesc, li-a întărit mintea şi oţelit braţul casă ducă barca j românismului prin toate vijeliile vremurilor j până la limanul dorit, unde după atâtea trude, j atâtea suferinţe, culegem roadele binemeritate ale unei lupte seculare.

Azi, când vedem înaintea minţii şi înaintea  ochilor noştri săvârşită clădirea măreaţă pe care Mihai Viteazul o începuse şi pe care ge- 5 neraţii întregi apoi au visat-o, aduc prinosul meu de recunoştinţă tuturor acelora cari, în toate colţurile unde sună dulcele graiu româ­ nesc, au pus sufletul şi puterile lor în serviciul idealului naţional.

După Basarabia, după Bucovina, mai lipsia o piatră din cele mai scumpe: Ardealul, cu ţinuturile din Ungaria locuite de Români. Azi ne-aţi adus şi această ultimă piatră a clădirii, care încoronează marea operă de unire.

Putem privi cu încredere în viitor, căci temeliile sunt puternice. Bazate pe principii democratice ce sunt o chezăşie pentru desvoltarea firească a unei vieţi sănătoase, ele sunt cimentate prin credinţa nestrămutată a unui şir întreg de generaţii, de apostoli ai idealului naţional; ele sunt şi sfinţite prin sângele vitejilor mei ostaşi, cari au luptat şi au murit pentru Unire.

Dacă gândul meu s’a oprit cu emoţie la aceşti bărbaţi români, nu putem uita în aceste clipe de veselie pe aliaţii noştri, cari, prin sprijinul lor necontenit, au fost şi sunt colaboratorii noştri preţioşi la realizarea visului nostru secular şi cari prin victoria lor au contribuit atât de mult, ca să putem trăi momentele măreţe ale prezentului.

Privind opera istorică înfăptuită în zilele noastre, să ne închinăm toate forţele noastre, unind cele din Vechiul Regat cu cele proaspete ce ni aduceţi, ca să fim demni de prea frumoasa clădire ce am zidit-o. Să o păstrăm eu sfinţenie, să o întărim ca s’o putem lăsa mai măreaţă, mai puternică generaţiilor viitoare, aşa că moştenitorii vor putea spune despre fiecare din noi. Exegi monumentum aere perennius. Să consacram unirea sufletelor, dar şi unirea la muncă roditoare, prin strigătul: Trăiască România Mare, puternică şi unită!

(Neculai Moghior, Ion Dănilă, Leonida Moise, FERDINAND I. CUVÂNT PENTRU ÎNTREGIREA NEAMULUI ROMÂNESC, Editura Metropol, 1994, doc. 67., pp.147-148; am preluat după Unirea, Anul XXXVIII, Blaj, Sâmbătă, 23 Iulie 1927, Nr. 30, pp.2-3)

Anunțuri

Un gând despre &8222;Regele Ferdinand I Întregitorul, mesaje pentru cei care au decis reîntregirea din 1918&8221;

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s