Arhivele lunare: august 2015

Membrii corespondenţi ai Academiei Române din vremea Regelui Ferdinand I (1914-1927)

Regele Ferdinand I (1814-1927) a fost protector şi preşedinte de onoare al Academiei Române în timpul domniei sale. Citește în continuare Membrii corespondenţi ai Academiei Române din vremea Regelui Ferdinand I (1914-1927)

Reclame

Membrii corespondenţi ai Academiei Române din vremea Regelui Carol I (1866-1914)

Regele Carol I (1866-1914) a fost protector şi preşedinte de onoare al Academiei Române în timpul domniei sale. Citește în continuare Membrii corespondenţi ai Academiei Române din vremea Regelui Carol I (1866-1914)

Mai exista fostul rege Carol al II-lea in tabouri votive?

anomismi

DSC05823Am descoperit, cu surprindere, una dintre foarte putinele (daca nu singura) biserici ce mai pastreaza azi un tablou votiv al fostului rege al romanilor, Carol al II-lea. A ctitorit multe biserici, caci in perioada domniei sale (1930-1940), atat de controversate si puse la zid, Romania s-a dezvoltat pe plan socio-cultural si religios cu aceeasi amploare si grandoare ca si in vremea regelui Carol I. Biserica la care ma refer este cea cu hramul Sf. Dumitru si se gaseste in comuna Bixad, jud. Covasna. Portretul in fresca al lui Carol al II-lea este deteriorat, dar totusi recognoscibil. El a fost acoperit, la ordinul securitatii, abia in 1976 (!!!) si rescos la lumina acum cativa ani. Patroneaza alaturi de doua mari figuri de ierarhi, ale caror reprezentari au fost la randul lor vandalizate dupa 1940, dar nu au fost acoperite la ordin, si deci sunt mult mai bine prezervate. Practic, la intrare…

Vezi articolul original 907 cuvinte mai mult

Bacalaureatul Prinţului Mihai: O relatare de Petre Andrei, şeful comisiei de bacalaureat

Clasa palatină

24 Iunie

[…] Am fixat ordinea lucrărilor scrise, subiectele primei probe scrise şi am plecat apoi la Minister.

Mâine, Marţi 25 urmează proba de matematici, Miercuri 26 proba de limba franceză, iar Joi 27 la orele 8 dimineaţa examenul oral, la care va asistat şi Regele.

27 Iunie

Zi memorabilă şi istorică. […]

La orele 8 şi 15 minute intră Regele în clasă. Clasa nu era altceva decât Sala Tronului, în care se pusese o massă lungă cu scaune pentru comisie şi pentru candidaţi. Regele stătea în dreptul Tronului într’un jilţ.

Vezi articolul original 477 de cuvinte mai mult

Regele Ferdinand, omagiat la Iaşi, la 150 de ani de la naştere (24 august 2015)

La 24 august 2015, cu ocazia împlinirii a 150 de ani de la naşterea Regelui Ferdinand, Alianţa Naţională pentru Restaurarea Monarhiei a organizat, alături de Primăria Municipiului Iaşi:

* o ceremonie de depunere de coroane de flori la statuia Regelui Ferdinand, de către ANRM şi Acţiunea 2012
* o conferinţă de presă în sediul Bibliotecii Centrale Universitare „Mihai Eminescu” din Iaşi
* lansarea unei expoziţii, „Portrete Regale” (Racz-Sochircă Karol), în foaierul Bibliotecii Centrale Universitare din Iaşi

La conferinţa de presă au fost prezenţi aproape 150 de basarabeni.

ferdinand iasi

Citește în continuare Regele Ferdinand, omagiat la Iaşi, la 150 de ani de la naştere (24 august 2015)

Ordinul Regal

Fragment din articolul „Efortul militar si economic al României în razboiul alaturi de Natiunile Unite „.

Seful Marelui Stat Major, generalul de corp de armată Ilie Şteflea, care era pe front, asigurând conducerea Armatei 4, în zilele care au urmat insurecţiei, a avut o atitudine demnă si plină de răspundere.

Într-un raport telegrafic din 24 august 1944, orele 02:58, al generalului Erich Hansen, se arată că nu poate executa ordinul lui Hitler de a lichida „puciul camarilei de la Curte”, deoarece „împotriva regelui si a noului guvern nu poate fi găsit niciun general pentru contra-guvern”.

Regele-Mihai-I-I-©Agerpres

Primind informarea despre schimbarea de la 23 august 1944, comandantul Grupului de armate „Ucraina de Sud”, generalul Hans Friessner, s-a adresat telefonic generalului Petre Dumitrescu, comandantul Armatei 3 române: „Dumneavoastră, domnule general, care sunteţi cel mai vechi general român care aţi lucrat alături de noi timp de mai bine de trei ani, ce atitudine inţelegeţi să luaţi faţă de noul guvern? Daţi ascultare ordinelor ce veţi primi?” Generalul român a răspuns: „Nu pot să am altă atitudine decât aceea pe care M. S. Regele si noul guvern au luat-o. Am si luat măsuri că prin mijloacele ce le am la îndemână să comunic trupelor ordinul pe care l-am primit verbal si care îmi va fi confirmat în scris”.

În acelasi mod s-au petrecut lucrurile şi cu generalul Ilie Steflea, comandantul Armatei 4, care, la întrebarea lui Friessner, „Cu cine veţi merge, cu maresalul Antonescu sau cu guvernul de rebeli?”, a răspuns categoric: „Voi merge cu Ţara si cu M. S. Regele”. Desi punctul său de comandă era înconjurat de tancurile germane, el a continuat să dea ordine comandanţilor de corpuri de armată din subordine pentru încetarea ostilitaţilor si începerea retragerii, asa cum prevedea Directiva operativă a Marelui Stat Major.

Atitudinea promptă si fără echivoc a celor doi comandanţi de armată, care la acea dată se numărau printre cele mai reprezentative personalităţi militare romănesti, constituia nu numai răspunsul întregului corp de comandă din armata română, ci exprima si un consens aproape general. 23 august 1944 s-a impus în acel context internaţional ca singura soluţie corespunzătoare intereselor poporului român.