Monarhia şi infrastructura: căile ferate ale Regatului vs. autostrăziile după 1989

În 1866, România nu avea niciun kilometru de cale ferată.

Sub Carol I s-au realizat 4000 de kilometri de cale ferată în 48 de ani (1866-1914), în Vechiul Regat. Cam 80 de kilometri de cale ferată construiţi pe an.

Sub Imperiul Habsburgic şi Austro-Ungar s-au realizat, în 64 de ani (1854-1918) calea ferată actuală din Transilvania, Banat şi Crişana: 62,5 km în Banat (Oraviţa-Baziaş), 633 km în Transilvania (1867-1873) etc.

După realizarea României Mari, între 1919-1942, au fost dublate mai multe linii de cale ferată [1].

Astăzi, pe teritoriul României, avem 11.000 de kilometri de cale ferată. O proporţie semnificativă (36,36%) provine din timpul domniei regelui Carol I.

Mersul trenurilor de astăzi nu este diferit de cel de acum 100 de ani, din timpul marelui Rege.

***

Cale ferata

Într-o conversaţie purtată recent, cineva îmi aducea Afacerea Strousberg ca argument că „şi atunci se făceau combinaţii”.

Am replicat că afacerea Bechtel, realizată sub republică, este un dezastru incomparabil mai mare.

Dacă, sub Carol I, în 48 de ani s-au construit 4000 de kilometri de autostradă, între 1989-2015, în 25 de ani, s-au construit…. 500 de km de autostradă.

Un Rege, cel puţin, ar fi întrebat: unde este contractul cu Bechtel-ul, pierdut de Dan Şova? Nu ar fi făcut declaraţii fără să discute cu un ministru dintr-un guvern al cărui prim-ministru l-a numit, aşa cum a procedat Preşedintele: „Eu zic că trebuie recuperat și investigat cum a ajuns România să semneze fără licitație, fără o imagine clară asupra costurilor un asemenea contract.” [16 iulie 2014]

Chiar relaţia cu Statele Unite ale Americii (căci investitorii sunt americani) ar fi fost alta. S-a speculat că afacerea Bechtel a fost impusă ca o condiţie neoficială pentru aderarea la NATO {2004) – pentru care autorităţile republicane au cerut, încă din 1997, ajutorul Regelui Mihai şi a Familiei Regale.

___

Note: [1] Au fost dublate liniile:

  • Constanța – Cernavodă (1931)
  • Adjud – Tecuci (1933)
  • Teiuș – Apahida (1938-1940)
  • Câmpina – Brașov (1938-1941)
  • Buzău – Mărășești (1940-1942)
Anunțuri

Despre Tudor Vişan-Miu

Sunt un tanar cu preocupari intelectuale. Principalele mele domenii de interes: istoria, genealogia, memorialistica, literatura, lingvistica, economia, politica, filosofia, teologia. Legat de aceste domenii: cred ca nu exista o unica istorie "obiectiva si adevarata", ca fiecare persoană are origini familiale ce merita aflate si ca "o viata capata mai mult sens atunci cand este scrisa". Iubesc cartile. Cred ca a scrie corect in propria limba este o dovada de patriotism (nu am putut-o face in acest profil deoarece Gravatarul nu accepta diacritice - n.m.). Am o viziune social-economica "de dreapta". Cred ca "treburile publice" sunt o chestiune de interes general, dincolo de "partea scandaloasa" ce prea adesea însoteste administrarea lor (care ar trebui facuta de oameni de stat). In privinta formei de guvernamant a Romaniei, sunt sustinatorul unei monarhii constitutionale. Consider democratia si capitalismul cele mai bune sisteme inventate pana acum de catre om. Filosofic, ader la modernitatea clasica. Religios, sunt un crestin fundamentalist si conservator. ”Primeste deci darul meu, care ti-a fost adus, fiindca Dumnezeu m-a umplut de bunatati si am de toate” (Geneza, 33:11)

4 gânduri despre &8222;Monarhia şi infrastructura: căile ferate ale Regatului vs. autostrăziile după 1989&8221;

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s