Eremia Grigorescu a înmânat Regelui Ferdinand bastonul de mareşal, la 1 Decembrie 1918

În România, ca şi în alte ţări europene, demnitatea sau rangul de mareşal reprezintă cea mai înaltă treaptă în ierarhia gradelor militare.

În ţara noastră, acest rang s-a acordat pentru prima dată regelui Ferdinand I, comandantul armatei, pentru contribuţia sa la reîntregirea neamului. Se dovedea astfel că ţara ştia să-l cinstească pe primul rege al României întregite şi „că s-a afirmat ca o putere de mare însemnătate în concertul marilor puteri ale Europei, căci numai aceste naţiuni au dreptul să aibă Mareşali”.

Ceremonia a avut loc la 1 Decembrie 1918, ziua în care a intrat în Bucureşti armata română victorioasă avându-i în frunte pe Ferdinand, familia regală, oficialităţile militare şi civile, ganeralul Berthelot.

maresal

După ce cortegiul a străbătut traseul de la gara Mogoşoaia, Arcul de Triumf (construit ad-hoc lângă Athenée Palace), Calea Victoriei şi statuia lui Mihai Viteazul, s-a oprit în faţa Patriarhiei, unde mitropolitul Pimen al Moldovei a oficiat serviciul religios pentru această mare sărbătoare.

La sfârşitul slujbei, ministrul de război, generalul Eremia Grigorescu alături de generalii Constantin Prezan, şeful Marelui Stat Major, şi de comandanţii oştirii s-au aşezat în faţa regelui. Generalul Eremia Grigorescu a dat citire primei cărţi de mareşal şi a înmânat regelui, simbolul acestui rang – bastonul de mareşal. Era de forma unui cilindru acoperit cu catifea purpurie, împodobit cu acvile cruciate şi capete de bour cusute cu fir aurit. Capetele erau obturate cu două capace tronconice. Ornamentaţiile bastonului au fost realizate de pictorul Costin Petrescu.

Rangul de mareşal, devenit element constitutiv al realităţii româneşti (o dată cu Ferdinand I Întregitorul), a fost legiferat în iunie 1930, când Parlamentul a votat Legea relativă la crearea demnităţii de Mareşal al României, 1930. Conform legii, „demnitatea” de mareşal era onorifică şi putea fi conferită generalilor de corp de armată care deţinuseră funcţia de şef al Marelui Cartier General sau de comandant titular al unei armate în Războiul pentru întregirea neamului. Ulterior „un statut urma să precizeze uniforma, insignele şi celelalte detalii de ordin protocolar”.

Abia acum s-a putut realiza dorinţa regelui Ferdinand I, care în 1918 i-a spus celui care îi înmâna Cartea de Mareşal „se cuvine şi dumneavoastră, celor ce aţi comandat armata în războiul nostru, să fiţi înălţaţi la rangul de mareşal”.

În 1930 au devenit mareşali regele Carol al II-lea, generalii Alexandru Averescu şi Constantin Prezan. Eremia Grigorescu,  posibil beneficiar al acestui rang, nu mai trăia (murise la 21 iulie 1919).

sursa: Cornelia König, Bastonul de mareşal în Străjer în calea furtunilor, Magazin al Fundaţiei “Mareşal Alexandru Averescu”, Anul I, nr. 1, august 2007, via Istorii Regăsite

___

CARTE DE MAREŞAL

„Neamul românesc şi oştirea au luptat sub înalta conducere a Măriei Tale, spre a întrupa visul nostru strămoşesc. Pentru vitejia cu care au stat dârz în fruntea eroilor de la Carpaţi, Dobrogea, Cerna, Olt, Neajlov, Oituz, Mărăşti şi Mărăşeşti;

Pentru neclintita credinţă ce ai avut în biruinţa planurilor noastre, în zilele de grea cumpănă.

Pentru înţeleapta cârmuire a treburilor dinăuntru şi din afară din vremea acestui cumplit război.

Pentru dragostea şi dreptatea de bun părinte ce ai dovedit prin fapte faţă de ţărănimea obijduită.

Armata ta te ridică pe tine, cel dintâi Domn şi stăpânitor de veci al tuturor pământurilor româneşti la cea mai înaltă treaptă ostăşească, care în graiul marilor popoare, nouă prietene şi sprijinitoare, se cheamă Rang de Mareşal.

RANG DE MAREŞAL

Duminică în a 18 zi a lunii noembrie (stil vechi – n.n.) din anul mântuirii 1918, în sfântul locaş al Mitropoliei din Bucureşti, cu prilejul reîntoarcerii biruitoare în ceratea de domnie.

Ministru de răzoi

General de Corp de Armată, Grigorescu.”

(Neculai Moghior, Ion Dănilă, Leonida Moise, FERDINAND I. CUVÂNT PENTRU ÎNTREGIREA NEAMULUI ROMÂNESC, Editura Metropol, 1994, p. 42; vezi şi Buletinul Muzeului Militar Naţional, anul I, nr. 1, Bucureşti – 1937 – Prima Carte de mareşal – de General Constantin Militiade, p. 42, via Străjer în calea furtunilor, Anul III, nr. 5, 9 martie 2009, dedicat aniversării a 150 de ani de la naşterea mareşalului Alexandru Averescu, p.106)

Anunțuri

Despre Tudor Vişan-Miu

Sunt un tanar cu preocupari intelectuale. Principalele mele domenii de interes: istoria, genealogia, memorialistica, literatura, lingvistica, economia, politica, filosofia, teologia. Legat de aceste domenii: cred ca nu exista o unica istorie "obiectiva si adevarata", ca fiecare persoană are origini familiale ce merita aflate si ca "o viata capata mai mult sens atunci cand este scrisa". Iubesc cartile. Cred ca a scrie corect in propria limba este o dovada de patriotism (nu am putut-o face in acest profil deoarece Gravatarul nu accepta diacritice - n.m.). Am o viziune social-economica "de dreapta". Cred ca "treburile publice" sunt o chestiune de interes general, dincolo de "partea scandaloasa" ce prea adesea însoteste administrarea lor (care ar trebui facuta de oameni de stat). In privinta formei de guvernamant a Romaniei, sunt sustinatorul unei monarhii constitutionale. Consider democratia si capitalismul cele mai bune sisteme inventate pana acum de catre om. Filosofic, ader la modernitatea clasica. Religios, sunt un crestin fundamentalist si conservator. ”Primeste deci darul meu, care ti-a fost adus, fiindca Dumnezeu m-a umplut de bunatati si am de toate” (Geneza, 33:11)

2 gânduri despre &8222;Eremia Grigorescu a înmânat Regelui Ferdinand bastonul de mareşal, la 1 Decembrie 1918&8221;

  1. Astazi Romania mai are un singur Maresal in viata. Majestatea Sa Regele Mihai I a devenit Maresal al Romaniei in toamna anului 1941 dupa revenirea la Trupul Tarii a Bucovinei si Basarabiei. Din pacate, manualele de istorie de istorie nu precizeaza acest „amanunt”.
    Dar cine stie… stie!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s