Arhive zilnice: august 7, 2015

Pr. Ion Vicovan: „Regii au ținut la poporul peste care au fost chemați să domnească.”

Pr. prof.  Ion Vicovan, decanul Facultății de Teologie „Dumitru Stăniloae” din Iași

Regii erau unși, după modelul Vechiului Testament

Pr. prof.  Ion Vicovan amintește că până astăzi, slujba Utreniei începe cu așa-numiții psalmi împărătești.

„Biserica a acordat, în general, o mare atenție regalității pentru faptul că regii erau unși cu Sfântul și Marele Mir, după modelul Vechiului Testament. De aceea, atât în Bizanțul de odinioară, cât și la noi, în Țările Române, în perioada anterioară unirii Principatelor, dar și după 1866, respectiv 1881, domnitorii sau voievozii, mai târziu regii se bucurau de o cinste deosebită, dar și de anumite prerogative în Biserică.

În cazul nostru, al românilor și al Bisericii Ortodoxe Române a fost o situație mai specială.  Carol I nu era ortodox. El  a fost adus în calitate de conducător al Principatelor Unite în 1866, iar în Constituția care a fost dată chiar în primul an al venirii sale, unul din articole menționa obligația Casei Regale de a respecta credința și tradiția ortodoxă, iar copiii să fie botezați în aceeași credință. De aceea, chiar dacă el și Ferdinand au fost de o altă confesiune  (romano-catolică), au avut o relație specială cu Biserica, în sensul că au promovat-o, au fost ctitori, au reparat foarte multe monumente istorice, au restaurat frumoasele ctitorii „Sfinţii Trei Ierarhi” a lui Vasile Lupu și „Nicolae Domnesc” a Sfântului Ștefan cel Mare și multe altele”.

ion vicovan

Citește în continuare Pr. Ion Vicovan: „Regii au ținut la poporul peste care au fost chemați să domnească.”

Reclame

Emanuel Bădescu: „Republica a fost instaurată cu forţa. După 1989, trebuia să revenim la monarhie.”

OLYMPUS DIGITAL CAMERA
OLYMPUS DIGITAL CAMERA

Emanuel Bădescu:

Normal ar fi fost ca după înlăturarea sistemului impus de Moscova să se revină la singura formă de guvernământ din istoria românilor, la Monarhie. Aşa a crezut şi Regele. Dar a fost alungat de „tovarăşii disidenţi”, ca în 30 decembrie 1947. De fapt, ei respectau ziua fondării URSS: 30 decembrie 1922, dată trecută sub tăcere pentru ca să nu se facă asocierea cu ziua Republicii. Da, Republica instaurată cu forţa în acea zi de sărbătorire a unui sfert de veac de la crearea Uniunii Sovietice era ceva sfânt, ceva ce trebuia să fie apărat cu orice preţ: copilul Moscovei.

„Republica de la Ploieşti”, la care inculţii fac referire ca precedent, a fost o invenţie a lui Caragiale, care şi-a bătut joc de aventurierii – majoritatea din veşnic neastâmpăratul PNL – care au voit să dea atunci o lovitură antidinastică. Zece ani mai târziu, unul dintre ei, Candiano-Popescu, a devenit nici mai mult nici mai puţin decât aghiotant regal şi încă pentru mult timp!”

___ Citește în continuare Emanuel Bădescu: „Republica a fost instaurată cu forţa. După 1989, trebuia să revenim la monarhie.”

Eremia Grigorescu a înmânat Regelui Ferdinand bastonul de mareşal, la 1 Decembrie 1918

În România, ca şi în alte ţări europene, demnitatea sau rangul de mareşal reprezintă cea mai înaltă treaptă în ierarhia gradelor militare.

În ţara noastră, acest rang s-a acordat pentru prima dată regelui Ferdinand I, comandantul armatei, pentru contribuţia sa la reîntregirea neamului. Se dovedea astfel că ţara ştia să-l cinstească pe primul rege al României întregite şi „că s-a afirmat ca o putere de mare însemnătate în concertul marilor puteri ale Europei, căci numai aceste naţiuni au dreptul să aibă Mareşali”.

Ceremonia a avut loc la 1 Decembrie 1918, ziua în care a intrat în Bucureşti armata română victorioasă avându-i în frunte pe Ferdinand, familia regală, oficialităţile militare şi civile, ganeralul Berthelot. Citește în continuare Eremia Grigorescu a înmânat Regelui Ferdinand bastonul de mareşal, la 1 Decembrie 1918

Nicolae Filipescu, Regelui Ferdinand: „Vei fi cel mai mare voievod sau erou naţional.”

ferdinand la albaLa 15 februarie 1915, Nicolae Filipescu se adresa astfel regelui Ferdinand:

Vei fi cel mai mare voievod al ţării, împodobindu-te cu titlurile lui Mihai Viteazul: Domn al întreg Ardealului, al Ţării Româneşti şi al Moldovei…

Sau, răpuns în cel mai suprem avânt de vitejie a neamului, vei fi totuşi sfinţit ca erou naţional.

De nu va fi nici una, nici alta, grozav mă tem că nici praf nu se va alege de dinastie.

De aceea, mărirea ce ţi-o urăm, Sire, este să te încoronezi în Alba Iulia sau să mori pe Câmpia de la Turda.”

(N. Filipescu, Pentru România Mare. Cuvântări din război. 1914-1916, Bucureşti, 1925, p.24, apud Ioan Scurtu, Monarhia în România. 1866-1947, Ed. Danubius, Bucureşti, 1991, pp.60-61)