I.L. Caragiale: „Aibi milă, Doamne, de bunul Rege…”

„Caragiale a fost un admirator al lui Cuza. […] În august 1870, în timpul mişcărilor republicane de la Ploieşti la care a participat – aşa cum mărturiseşte în „Boborul” –, Caragiale era în anturajele liberalilor „roşii” percepuţi ca socialişti. El devine un adversar al lui Carol de Hohenzollern-Sigmaringen, care i-a luat locul principelui alungat, însă, cu timpul, un adversar care va deveni un respectuos admirator.

«În 1897, cu două zile înainte de sărbătoarea de 10 mai, Caragiale scria tulburătorul articol „Nihil sine Deo”, care începea ca o rugăciune. Aniversarea dinastiei era „cea mai mare sărbătoare pe care a avut-o până astăzi neamul românesc”, care se afla la o grea răspântie: principele Carol, în vârstă de 4 ani, era grav bolnav, iar spectrul morţii încă unui moştenitor, după ce fiica regelui Maria murise în 1874, făcuse ca românii să se adune în jurul suveranului.

I.L.Caragiale

Caragiale scria înfrigurat: „multe zile crunte şi mai crunte nopţi a stat la cumpănă grea dintre o lume şi alta soarta unei auguste case, care de mai bine de treizeci de ani e soarta unei patrii, unei naţii. Această naţie, care avea dreptul să spere că vremea necazurilor şi mâhnirilor seculare se apropia de sfârşit, privea toată cu sufletul încordat la palatul Cotrocenilor. Doamne, redă-i acestui neam destul de amărât şi cercetat, liniştea şi încrederea în viitor! Aibi milă, Doamne, de bunul lui Rege, de Patria românească, de micul şi nevinovatul Carol II, viitorul rege al Românilor!”. Carol devenea acum „ilustrul suveran” şi „Maiestatea Sa Regele”, care „a vorbit Poporului ca un tată duios către un vechi prietin de inimă, nu ca un sublim magistrat”

«În timpul momentelor de mare criză ale răscoalei din 1907, atunci când experienţa de o viaţă îi dăduse acel nas de copoi cu care mirosea pericolul la adevăratele sale dimensiuni, Caragiale credea că întreaga clasă politică devenise o oligarhie şi că soluţia era o lovitură de stat: „dar pentru o lovitură de stat, pentru o sarcină aşa de eroică, ar trebui un bărbat întreg, care mâine să-nfrunte de sus funesta sistemă actuală cu aceeaşi nebiruită energie cu care o înfruntă astăzi de jos masele plugarilor. Şi este unul care ar putea-o face. El ar avea tot prestigiul cerut în aşa înalte împrejurări – Regele. Da. El ar putea, dar ar trebui să şi vrea”.»

«Cele două texte nu fuseseră excepţii. Atunci când a fost primit în partidul conservator, Caragiale a ţinut o alocuţiune intitulată „Literatură şi politică”, în care îşi exprima plăcuta surpriză în primirea făcută: „mă primiţi cu aşa bună voinţă în sânul dv., dv. conservatori monarhişti, pe mine, care, în copilărie, am servit cu fanatism atât de fieros sub gloriosul drapel al Republicii Ploieştilor?”»

(Stelian Lambru, Caragiale nu e contemporanul nostru, Historia, 29 ianuarie 2013)

Anunțuri

Despre Tudor Vişan-Miu

Sunt un tanar cu preocupari intelectuale. Principalele mele domenii de interes: istoria, genealogia, memorialistica, literatura, lingvistica, economia, politica, filosofia, teologia. Legat de aceste domenii: cred ca nu exista o unica istorie "obiectiva si adevarata", ca fiecare persoană are origini familiale ce merita aflate si ca "o viata capata mai mult sens atunci cand este scrisa". Iubesc cartile. Cred ca a scrie corect in propria limba este o dovada de patriotism (nu am putut-o face in acest profil deoarece Gravatarul nu accepta diacritice - n.m.). Am o viziune social-economica "de dreapta". Cred ca "treburile publice" sunt o chestiune de interes general, dincolo de "partea scandaloasa" ce prea adesea însoteste administrarea lor (care ar trebui facuta de oameni de stat). In privinta formei de guvernamant a Romaniei, sunt sustinatorul unei monarhii constitutionale. Consider democratia si capitalismul cele mai bune sisteme inventate pana acum de catre om. Filosofic, ader la modernitatea clasica. Religios, sunt un crestin fundamentalist si conservator. ”Primeste deci darul meu, care ti-a fost adus, fiindca Dumnezeu m-a umplut de bunatati si am de toate” (Geneza, 33:11)

Un gând despre &8222;I.L. Caragiale: „Aibi milă, Doamne, de bunul Rege…”&8221;

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s